Fostul premier Florin Cîţu se întreabă, într-o succesiune de mesaje transmise luni pe Facebook, dacă majorarea dobânzilor la care se împrumută statul înseamnă pierderea încrederii în stat că îşi va putea plăti datoriile în viitor sau o înţelegere între stat şi bănci, dacă actuala creştere a preţurilor este tranzitorie sau de durată mai lungă şi dacă statul ar trebui să compenseze facturile cetăţenilor pentru toate produsele sau instituţiile statului trebuie să ia măsuri pentru reducerea inflaţiei.
”Majorarea dobânzilor la care se împrumută statul înseamnă pierderea încrederii în stat că îşi va putea plăti datoriile pe viitor sau este o înţelegere între reprezentanţi ai statului şi bănci?”, este întrebarea pusă de fostul premier.
Alte două întrebări ale liderului PNL sunt: ”Creşterea preţurilor este tranzitorie sau de durată mai lungă?” şi ”Ar trebui ca statul să compenseze facturile cetăţenilor pentru toate produsele sau instituţiile statului trebuie să ia măsuri pentru reducerea inflaţiei?”.
Aceasta în contextul în care săptămâna trecută au circulat informaţii pe surse potrivit cărora Cîţu ar fi transmis deja în partid îngrijorarea faţă de faptul că Ministerul Finanţelor se împrumută la dobânzi foarte mari, ceea ce poate face ca investitorii să îşi piardă încrederea în Guvern. Totodată, în acelaşi context, el s-a referit şi la riscul necesităţii unei rectificări bugetare înainte de luna august, pentru că ministerele nu vor avea destui bani.
Conform unei analize realizate de economedia.ro, Guvernul României se împrumută la cele mai mari dobânzi din Uniunea Europeană, iar costurile creditelor au ajuns la maximul ultimilor nouă ani, arată datele publicate de Banca Centrală Europeană, analizate de Economedia.
Rata dobânzii pe termen lung (10 ani, de referinţă) pentru România a crescut la 5,37%, în decembrie 2021, cel mai mare nivel din ultimii nouă ani, arată datele BCE. România s-a împrumutat ultima dată la dobânzi mai mari în iunie 2013, când rata dobânzii era de 5,43%.
