Comisia Europeană estimează o creştere a economiei româneşti în 2022 de 5,8%. În iulie, CE anticipa o accelerare a economiei autohtone de 3,9%. Inflaţia ar urma să atingă nivelul de vârf la finalul acestui an, rămânând încă la un nivel ridicat în 2023, înainte de a scădea în 2024.
În primul semestru din 2022, economia României a crescut în ritm anual cu 5,7%. În special, consumul privat şi investiţiile au crescut puternic, pe măsură ce restricţiile din pandemie au fost ridicate, permiţând ca cererea înfrânată să recupereze decalajul. În plus, o piaţă a muncii solidă, cu o creştere mai mare a ocupării forţei de muncă şi majorarea salariilor, a susţinut venitul disponibil, la fel ca măsurile guvernamentale de atenuare a impactului preţurilor ridicate la energie, searată în raportul CE, scrie Agerpres.
Totuşi, în semestrul doi din 2022 şi ulterior, consecinţele invadării Ucrainei de către Rusia, inflaţia ridicată, înăsprirea politicii monetare şi controlul puternic al lichidităţii ar urma să încetinească semnificativ creşterea PIB-ului. Sectoare precum agricultura, industria extractivă şi chimică ar urma să fie afectate în mod deosebit, avertizează Comisia Europeană.
După 2022 şi datorită afluxului preconizat de fonduri europene, în special de la Facilitatea de redresare şi rezilienţă, formarea brută de capital fix ar urma să sprijine avansul PIB-ului. Creşterea consumului privat este de aşteptat să rămână doar pozitivă, deoarece inflaţia reduce venitul disponibil al gospodăriilor, în timp ce schemele de sprijin guvernamentale şi o piaţă a muncii rezistentă oferă un anumit sprijin.
Economia României nu ar urma să beneficieze de sprijin din partea sectorului extern.
În 2022, cererea internă puternică va adânci şi mai mult deficitul de cont curent (la 9,1% din PIB). Ulterior, încetinirea economiei va asigura o îmbunătăţire limitată, datorită unei cereri mai scăzute pentru importuri. Deficitul de cont curent ar urma să se reducă la 8,8% din PIB în 2023 şi 8,4% din PIB în 2024.
Per ansamblu, PIB-ul ar urma să crească cu 5,8% în 2022, 1,8% în 2023 şi 2,2% în 2024. Previziunile macroeconomice ar putea fi revizuite în sens negativ, deoarece întârzierile în implementarea Planului de redresare şi rezilienţă al României (PNNR) ar putea reduce investiţiile şi creşterea, avertizează CE.
Vezi și România ar putea înregistra o creştere economică de 4,5% în acest an şi de 2,3% în 2023
Pe parcursul anului 2022, rata şomajului a scăzut spre nivelul de dinaintea pandemiei şi se estimează că va ajunge la 5,4% pe fondul creşterii economice puternice. În pofida unei creşteri uşoare la 5,8% în 2023, înăsprirea pieţei forţei de muncă va continua, susţinând creşteri puternice ale salariilor nominale din sectorul privat. În 2024, rata şomajului ar urma să înregistreze o uşoară scădere, în linie cu economia.
Inflaţia atinge vârful la sfârşitul acestui an, rămâne la două cifre şi în 2023 şi scade de abia în 2024
Creşterea preţurilor la energie şi la alimente la nivel internaţional s-a extins la componentele de bază ale inflaţiei şi ar urma să împingă salariile nominale în sus. În acest context, se estimează că inflaţia va rămâne persistentă în perioada analizată în previziuni. Întrucât schema de sprijin energetic ar trebui să expire în trimestrul trei din 2023, este posibil ca preţurile cu amănuntul la energie să crească. Per ansamblu, inflaţia va ajunge la 11,8% în 2022, la 10,2% în 2023, înainte de a scădea la 6,8% în 2024.
Comisia Europeană previzionează că deficitul public al României va coborî la 6,5% din PIB în 2022, de la 7,1% din PIB în 2021. Veniturile ar urma să beneficieze de creşterea solidă a PIB-ului nominal, de taxele pe energie şi veniturile nefiscale. În privinţa cheltuielilor, investiţiile publice ar urma să fie mai mari decât în 2021, în timp ce salariile din sistemul public, asistenţa socială şi achiziţiile guvernamentale vor creşte mai lent decât PIB-ul nominal.
Prognoza ţine cont de măsurile de atenuare a impactului economic şi social al preţurilor mari la energie adoptate în aprilie (tichete pentru alimente, subvenţie pentru combustibil) şi iulie (creşteri ale salariilor din sistemul public, plata unică către pensionari), modificarea codului fiscal şi schema de compensare pentru a face faţă creşterii preţurilor la energie până în august 2023 (care ar urma să aibă un impact bugetar uşor pozitiv, excluzând măsurile de sprijin economic deja menţionate). Impactul pozitiv asupra veniturilor din creşterea ridicată a PIB-ului nominal şi a reformei administraţiei fiscale privind colectarea impozitelor a compensat parţial presiunile în creştere asupra deficitului, de pe urma măsurilor de sprijin economic şi social, şi din creşterea plăţilor dobânzilor ca urmare a deteriorării accesului pe piaţă.
Deficitul ar urma să scadă la aproximativ 5% din PIB în 2023, în principal în urma declinului cheltuielilor curente ca procent din PIB şi prin efectul stabilizatorilor automaţi, deoarece creşterea economică nominală se prognozează să fie în continuare ridicată. CE estimează o creştere într-un ritm susţinut al cheltuielilor de capital, datorită implementării PNNR şi a altor investiţii finanţate la nivel naţional. În 2024, deficitul este prognozat să scadă la 4,8% din PIB.
Executivul comunitar previzionează că datoria publică publică va scădea la 47,9% din PIB în 2022, 47,3% din PIB în 2023, înainte de a creşte la 47,6% din PIB în 2024.
Riscurile la adresa previziunilor fiscale sunt înclinate în jos. Incertitudinea privind impactul net final al măsurilor energetice, creşterea mai redusă a PIB-ului şi ciclul electoral, cu alegeri în 2024, ar putea avea ca rezultat la deficite bugetare mai mari, mai avertizează Comisia Europeană.
