Comisia Europeană a dedicat situației justiției o mare parte din analiza sa în cadrul recomandărilor specifice de țară 2018 pentru România. Comsia a atras atenția asupra evoluțiilor legislative din ultima vreme, afectării independenței justiției și a cadrului legislativ anticorupție, asupra corupției din aparatul bugetar de la toate nivelurile, precum și asupra suspiciiunilor de fraudă din licitațiile publice, care afectează construcția de autostrăzi și spitale în țară.
De regulă se făceau referiri privind mai degrabă economia, dar propunerea emisă miercuri de Comisie privind recomandările specifice de țară (pe care ar urma să le adopte Consiliul Uniunii Europene) cuprinde neobișnuit de multe referiri la presiunile față de justiție și la lupta anticorupție:
- Achizițiile publice eficiente și transparente rămân esențiale pentru abordarea principalelor provocări politice pentru România, inclusiv cheltuielile publice eficiente, lupta împotriva corupției și stimularea inovării și a creșterii durabile și favorabile incluziunii. România a înregistrat unele progrese în abordarea recomandărilor specifice de țară privind punerea în aplicare a strategiei privind achizițiile publice, însă planul nu este încă pe deplin implementat. În același timp, sporirea eficienței și utilizarea strategică a achizițiilor publice, controlul eficient și controlul fraudelor rămân provocări. Durabilitatea măsurilor luate și ireversibilitatea reformelor necesită o monitorizare continuă. Provocările privind eficiența și transparența asociate achizițiilor publice se aplică în special investițiilor mari în infrastructura de sănătate din spitalele regionale din Iași, Cluj și Craiova.
- Evoluțiile din ultimul an au pus în mare parte în discuție ireversibilitatea și durabilitatea progreselor substanțiale ale României în ceea ce privește reformarea sistemului său judiciar și combaterea corupției la nivel înalt. Independența judiciară este pusă sub semnul întrebării și se exercită presiuni asupra instituțiilor judiciare și asupra cadrului juridic pentru combaterea corupției, în timp ce progresul în ceea ce privește provocările rămase este reținut în continuare. Punerea în aplicare a strategiei naționale anticorupție 2016-2020 care dezvoltă măsuri suplimentare de prevenire și combatere a corupției progresează la nivel tehnic, dar este nevoie de un sprijin politic mai tangibil, deoarece problemele legate de corupție și guvernare în sectorul public persistă la toate nivelurile și se numără printre principalele provocări pentru mediul de afaceri.
-
- În cadrul Mecanismului de cooperare și verificare pe justiție (MCV), Comisia continuă să monitorizeze reforma judiciară și lupta împotriva corupției în România. Prin urmare, aceste domenii nu sunt acoperite de recomandările specifice de țară pentru România, dar sunt relevante pentru dezvoltarea unui mediu socio-economic pozitiv în țară.
În privința economiei, în cadrul mecanismului Semestrului European, Comisia a mai emis miercuri un avertisment pentru România, potrivit căruia țara nu a făcut nimic eficient să țină sub control deficitul structural. Încă din 2017, România face obiectul unei proceduri de deviere semnificativă de la obiectivele pe temne mediu (MTO), potrivit cărora țara trebuie să mențină deficitul structural sub 1% din PIB. În schimb, pe 2017, România a avut deficit structural de 3,3% din PIB, conform CE.De asemenea, documentul CE face referire și la reducerea procentului contribuției la pensiile de stat administrate privat, din pilonul II, despre care crede că ar putea afecta piața de capital.„Sănătatea sectorului financiar s-a îmbunătățit în continuare, însă unele evoluții necesită monitorizare. Sectorul bancar este bine capitalizat, iar calitatea activelor s-a îmbunătățit. Cu toate acestea, mai multe inițiative legislative în curs de desfășurare, care riscă să afecteze în mod negativ eliminarea creditelor neperformante, precum și creditele și investițiile, necesită o monitorizare atentă. Reducerea recentă a contribuțiilor la fondurile de pensii din pilonul II, prefinanțate, a relaxat preocupările fiscale pe termen scurt, dar ar putea avea implicații negative asupra dezvoltării piețelor de capital” – susține CE.În documentul publicat miercuri, Comisia Europeană are următoarele recomandări privind România.
-
- Asigurați conformitatea cu recomandarea Consiliului UE (care va urma n.r.) în vederea corectării abaterii semnificative de la traiectoria de ajustare către obiectivul bugetar pe termen mediu. Asigurați aplicarea integrală a cadrului fiscal. Consolidarea respectării și colectării taxelor.
- Finalizarea reformei venitului minim de incluziune. Îmbunătățirea funcționării dialogului social. Asigurați un mecanism de stabilire a salariului minim pe baza unor criterii obiective. Îmbunătățirea calificării și a furnizării educației de calitate, în special pentru romi și copii în zonele rurale. Îmbunătățirea accesului la asistență medicală, inclusiv prin trecerea la asistența medicală în ambulatoriu.
- Creșterea predictibilității procesului de luare a deciziilor prin aplicarea sistematică și eficientă a evaluării impactului reglementarilor, precum și prin consultarea și implicarea părților interesate în elaborarea și punerea în aplicare a reformelor. Îmbunătățirea pregătirii și a prioritizării proiectelor de infrastructură de mari dimensiuni și accelerarea implementării acestora, în special în sectorul transporturilor, al deșeurilor și al apelor reziduale. Îmbunătățirea transparenței și eficienței achizițiilor publice. Consolidarea guvernanței corporative a companiilor de stat.
De Vlad Mitu
