Comisia Europeană a trimis Guvernului României o scrisoare în care cere clarificări privind decizia CCR 390 din 2021, care neagă întâietatea dreptului UE. Acesta este primul pas procedural spre declanșarea procedurii de infringement (sancționarea unui stat membru care nu respectă dreptul UE).
Curtea Constituțională (CCR) a decis în iunie 2021, cu majoritate de 7 la 2, că Secția Specială de anchetare a magistraților este constituțională, iar desființarea ei nu poate fi decisă decât de Parlament, potrivit unui comunicat al CCR.
CCR a atras atenția judecătorilor de la instanțele ordinare de judecată că nu pot aplica decizia Curții de Justiție a UE (CJUE) în detrimentul deciziilor CCR. Practic, Curtea Constituțională a decis că dreptul intern este mai puternic decât dreptul UE.
Vezi și Predoiu, după Iohannis și Orban, se gândește la reformarea CCR-Valer Dorneanu
Pe 7 iunie 2021, judecătorul Costin Andrei Stancu de la Curtea de Apel Pitești stabilise, în baza deciziei CJUE din 18 mai 2021, că Secția Specială funcționează contrar legislației europene.
Decizia CCR a produs deja efecte. În septembrie, un complet al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a decis să respingă cererea foştilor procurori DNA Ploieşti, Lucian Onea şi Mircea Negulescu zis Portocală, de a constata nulitatea absolută a rechizitoriului şi a dosarului întocmit de Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ), potrivit încheierii de şedinţă din data de 8 septembrie 2021. Judecătoarele au decis să aplice decizia CCR, care a declarat SIIJ constituţională, nu decizia Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE), care – pe 18 mai 2021 – a declarat că Secţia Specială încalcă legislaţia europeană.
