Toată suflarea funcționărimii publice românești a beneficiat în această vară de privilegii. De la înalți demnitari și aleși locali, până la funcționari, portari și șoferi de instituții publice au avut surpriza să primească începând cu luna iulie salarii de lux mărite după bunul plac al șefilor.
Citiți și Legea aplicată de minți PSD-iste naște sărăcia intelectualilor!
Legea salarizării unice, aplicată haotic de Lia Olguța Vasilescu a generat anomalii și astfel un paznic de primărie rurală a ajuns să câștige mai mulți bani la salariu decât un profesor.
Se socotește că funcționarii au nevoie de perfecționare permanentă și de cursuri care să aibă ca scop aprofundarea domeniului de activitate al fiecărui angajat din administrația publică. Legea făcută și aplicată parcă mănușă pe nevoile fiecărui bugetar vine în întâmpinarea cursanților cu oferte atractive turistic în sezonul estival.
Nu au încetat să apară și formatorii profesionali transformați în adevărate agenții de turism. Aceștia se bat în oferte turistice care mai de care mai atractive. În detrimentul detalierii cât mai amănunțite a cursurilor de perfecționare, firmele organizatoare de cursuri, prezintă pe larg ofertele de tip „all inclusive” de cazare, masă și facilități de relaxare.
Citiți și Tânăra primăriță, model pentru România
Formarea profesională a funcționarilor din România e o poveste lungă și complicată. Primele reglementări au apărut în 1999, odată cu promulgarea Legii 188, privind statutul funcționarilor publici. În textul acestei legi se preciza că funcționarii au dreptul și obligația de a-și îmbunătăți abilitățile și pregătirea profesională, iar instituțiile publice trebuie să-i sprijine prin acoperirea eventualelor cheltuieli de formare.
A fost o lege pe care nimeni nu avea chef s-o aplice și care s-a pus în mișcare abia după câțiva ani, la presiunile Uniunii Europene. Așa a luat ființă, în 2002, Institutul Național de Administrație (INA), care urma să se ocupe cu pregătirea profesională a angajaților din sectorul public prin intermediul a opt centre regionale de formare. „În fiecare săptămână raportam la Bruxelles stadiul înființării acestui institut. Era condiție de integrare, pentru că Uniunea Europeană ținea foarte mult la creșterea nivelului de competență din administrația publică”, explică Pavel Năstase, directorul INA între 2002 și 2005 (și revenit în funcție luna trecută).
Institutul a fost înființat după standarde europene, dar a funcționat după reguli românești. Funcționarii erau chemați la cursuri, însă lectorii care trebuiau să îi instruiască erau aleși după criterii cel puțin discutabile, care aveau să devină subiectul unei anchete. În 2007, Departamentul pentru Lupta Antifraudă a descoperit că Institutul Național de Administrație plătise ilegal peste 500 de formatori și angajase mai mulți oameni decât prevedea organigrama.
Doi ani mai târziu, trecut peste emoțiile integrării în UE, statul român a considerat că nu mai are nevoie de INA și s-a declarat, practic, incapabil să realizeze formarea profesională a propriilor funcționari, desființând Institutul Național de Administrație. „Suntem singura țară din Uniunea Europeană care a rămas fără un asemenea institut. Institutul bulgar, creat în același timp cu noi, e etalon la nivel european și coordonează activitatea de formare de pe teritoriul Bulgariei”, spune Pavel Năstase.
În România, pregătirea funcționarilor a rămas în seama firmelor private (multe dintre ele apărute imediat după desființarea INA) a căror misiune a fost ușurată de modificările legislative aduse în 2010. Practic, statul a permis oricărei firme să cheme funcționarii la cursuri și nu a instituit niciun mecanism prin care să poată verifica cât de temeinic sunt realizate aceste stagii de formare suportate din bani publici. Rezultatul a venit de la sine: în goana după clienți, firmele au transformat pregătirea profesională a funcționarilor într-o afacere turistică care nu mai are nicio legătură cu scopul inițial.
Anul acesta, Institutul Național de Administrație a fost reînființat, sub conducerea aceluiași Pavel Năstase, care nu are nicio soluție imediată: „Cunosc situația acestor firme și știu că nu se respectă niciun criteriu de competență. Face fiecare cum vrea, dar nu avem niciun mecanism prin care să intervenim. Până refacem institutul o să dureze, așa că mai devreme de 2018 nu văd ce am putea face”.
Cei de la recorder.ro au realizat pe această temă un amplu material, care scoate în evidență întreaga afacere așa-zis „turistică” dezvoltată de către firmele organizatoare de cursuri de perfecționare pentru funcționarii publici.
Sursă video: recorder.ro
