Cosmin Ghiță renunță la mandatul de director general al Nuclearelectrica, după aproape nouă ani la conducerea companiei. Plecarea vine într-un moment complicat pentru producătorul de energie nucleară: ambele reactoare ale centralei de la Cernavodă sunt oprite din cauza nivelului foarte scăzut al Dunării, compania a invocat forța majoră pentru contractele de energie, iar un furnizor a ajuns în instanță pentru a solicita reluarea livrărilor. Guvernul anunță că, după perioada de preaviz, va fi organizată o selecție pentru numirea unui nou director general.
Cosmin Ghiță renunță la mandatul de director general
Nuclearelectrica a anunțat marți, 25 august, că a fost notificată cu privire la solicitarea lui Cosmin Ghiță de încetare a contractului de mandat. Compania precizează că va comunica ulterior data efectivă la care renunțarea la mandat va produce efecte.
Decizia reprezintă o plecare înainte de termen. Mandatul actual al lui Cosmin Ghiță a început la 12 februarie 2023 și urma să se încheie la 12 februarie 2027. El conduce Nuclearelectrica din 2 septembrie 2017, când a preluat inițial funcția cu un mandat provizoriu de patru luni.
Ministerul Energiei, acționarul majoritar al companiei, a transmis că demisia este un act unilateral de voință și că, potrivit informațiilor comunicate ministerului, decizia lui Cosmin Ghiță intervine în contextul unei noi oportunități profesionale. Instituția a precizat că respectă decizia și că va urmări asigurarea continuității la nivelul companiei.
Guvernul va organiza selecția pentru noul director general
Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Ioana Dogioiu, a precizat că după perioada de preaviz va fi declanșată procedura pentru alegerea unui nou titular al funcției.
Contractul prevede o perioadă de preaviz de 90 de zile, care poate fi redusă dacă există acordul ambelor părți. Ulterior, va avea loc selecția pentru noul director general al Nuclearelectrica.
Prin urmare, plecarea lui Ghiță nu înseamnă o schimbare imediată a conducerii operaționale a companiei. Data la care mandatul său încetează efectiv urmează să fie comunicată de Nuclearelectrica.
Plecarea are loc în cel mai complicat moment pentru Cernavodă
Schimbarea de la vârful Nuclearelectrica survine în timp ce compania se confruntă cu o situație neobișnuită la centrala nuclearoelectrică de la Cernavodă.
Ambele unități sunt în prezent oprite, după ce scăderea severă a debitului și nivelului Dunării a afectat posibilitatea asigurării apei tehnologice și de răcire necesare funcționării centralei în condiții de securitate nucleară. Nuclearelectrica a transmis că reactoarele sunt menținute în stare sigură oprită.
Unitatea 1 a fost oprită controlat la sfârșitul lunii iulie, iar oprirea controlată a Unității 2 a început pe 13 august. Cele două reactoare au împreună o capacitate de aproximativ 1.400 MW și asigură în mod normal circa o cincime din necesarul de energie electrică al României.
Ministerul Energiei subliniază însă că activitatea Nuclearelectrica și a CNE Cernavodă continuă în condiții normale de siguranță și că este asigurată continuitatea operațională a companiei.
Nuclearelectrica a invocat forța majoră pentru contractele de energie
Problemele de la Cernavodă au produs deja efecte pe piața de energie.
Nuclearelectrica a obținut, la 10 august, avize de existență a cazului de forță majoră din partea Camerei de Comerț, Industrie, Navigație și Agricultură Constanța pentru contractele de livrare de energie electrică. La baza avizelor s-a aflat seceta hidrologică severă din bazinul Dunării și scăderea debitului și nivelului fluviului sub valorile necesare pentru asigurarea apei tehnologice și de răcire a centralei.
Situația a generat deja un conflict comercial cu Getica 95 Com, furnizor care a cerut Tribunalului București reluarea livrărilor de energie prevăzute în contractele bilaterale încheiate cu Nuclearelectrica.
Tribunalul București a respins însă cererea de ordonanță președințială ca inadmisibilă, fără să stabilească definitiv dacă Nuclearelectrica este sau nu exonerată de obligațiile contractuale prin invocarea forței majore.
23.217 MWh de energie nu au mai fost livrați către Getica 95
Dosarul deschis de Getica 95 arată dimensiunea concretă a problemei.
Potrivit documentelor analizate în cazul respectiv, reducerea și apoi suspendarea livrărilor au însemnat 23.217,60 MWh de energie nelivrată, cu o valoare contractuală de aproximativ 14,04 milioane de lei.
Furnizorul a susținut în instanță că energia necesară putea fi cumpărată în continuare de pe piață și că Nuclearelectrica ar fi trebuit să își respecte obligațiile contractuale.
Compania de stat a respins această interpretare și a susținut, între altele, că apa Dunării este indispensabilă pentru funcționarea centralei, iar imposibilitatea de a produce energie la Cernavodă în condițiile impuse de securitatea nucleară reprezintă situația care a determinat invocarea forței majore.
Demisia lui Cosmin Ghiță nu a fost însă legată oficial de acest litigiu sau de oprirea reactoarelor. Ministerul Energiei a indicat doar existența unei noi oportunități profesionale.
Compania a raportat un profit de 1,18 miliarde de lei în primul semestru
Plecarea directorului general survine și într-un moment în care rezultatele financiare ale Nuclearelectrica sunt solide.
Compania a raportat pentru primul semestru din 2026 un profit net de 1,184 miliarde de lei, în creștere cu 36,6% față de perioada similară a anului trecut. În același timp, producția de energie electrică produsă și livrată de CNE Cernavodă în Sistemul Energetic Național a fost de 4,154 milioane MWh în primele șase luni, cu 11,74% sub nivelul din aceeași perioadă din 2025.
Compania este controlată de statul român prin Ministerul Energiei, care deținea la sfârșitul lui 2025 82,5% din capitalul social. Nuclearelectrica este singurul producător de energie nucleară din România și operează cele două unități de la Cernavodă, precum și Fabrica de Combustibil Nuclear de la Pitești.
Cine va prelua conducerea Nuclearelectrica
Pentru moment, compania nu a anunțat persoana care va asigura conducerea după încetarea mandatului lui Cosmin Ghiță.
Guvernul a precizat că va urma o selecție pentru un nou titular, ceea ce înseamnă că schimbarea de la conducerea Nuclearelectrica va trebui să fie gestionată în paralel cu problemele operaționale și comerciale cu care compania se confruntă în această perioadă.
Nuclearelectrica trebuie, în același timp, să gestioneze revenirea reactoarelor de la Cernavodă în Sistemul Energetic Național în funcție de evoluția nivelului Dunării și de condițiile tehnice și de securitate nucleară. Compania a precizat că deciziile privind reconectarea vor fi luate în funcție de prognoze și de situația tehnică.
Astfel, schimbarea de la conducerea Nuclearelectrica se produce într-un moment cu miză importantă pentru sistemul energetic românesc: compania trebuie să gestioneze atât revenirea producției nucleare, cât și consecințele comerciale ale perioadei în care reactoarele au fost oprite.
