Preşedintele Klaus Iohannis a condus, marţi, şedinţa CSAT, la Palatul Cotroceni. Agenda reuniunii s-a axat, în principal, pe situaţia de securitate din regiunea Mării Negre şi pe implicaţiile pentru România, pe fondul celor mai recente evoluţii, în contextul agresiunii Rusiei asupra Ucrainei, al intervenţiilor externe asupra procesului democratic din Republica Moldova, precum şi în contextul perspectivelor de continuare a sprijinului NATO, al Uniunii Europene şi al comunităţii internaţionale pentru Ucraina, arată comunicatul de presă al Administraţiei Prezidenţiale.
Totodată, membrii Consiliului au aprobat Concepţia de realizare a capabilităţii operaţionale de apărare aeriană cu avioane multirol de generaţia a V-a şi modernizarea Forţelor Aeriene Militare prin cumpărarea unor avioane F-35.
Potrivit sursei citate, România continuă să acţioneze ferm, unitar şi eficient, alături de aliaţii şi partenerii săi, în promovarea securităţii şi a stabilităţii în regiunea Mării Negre – o zonă de importanţă strategică pentru securitatea euroatlantică. Reperul fundamental de acţiune rămâne cel al asigurării securităţii naţionale, iar sprijinirea Ucrainei şi a Republicii Moldova contribuie direct la consolidarea securităţii României.
În perspectiva Summitului NATO de la Vilnius, membrii Consiliului Suprem de Apărare a Ţării s-au asigurat că procesele de implementare a măsurilor cu caracter istoric, adoptate anul trecut la Madrid, privind consolidarea pe termen lung a posturii NATO de descurajare şi apărare pe Flancul Estic şi la Marea Neagră, aflate în derulare, vor fi pe deplin definitivate.
În acelaşi timp, menţinerea unui sprijin consistent şi multidimensional pentru Ucraina, în cadrul NATO şi al Uniunii Europene, este de importanţă critică pentru asigurarea succesului eforturilor de apărare ale acestui stat, atât în prezent, cât şi pe termen lung.
Membrii Consiliului au stabilit, totodată, că efortul ţării noastre trebuie să continue să fie unul cuprinzător, care să asigure sprijinul necesar şi pentru ceilalţi parteneri vulnerabili din regiune. Este vorba, în primul rând, despre Republica Moldova, care, după Ucraina, este cea mai expusă agresiunilor şi presiunilor ruse.
De la declanşarea războiului de la graniţele noastre, Republica Moldova este supusă unor presiuni pe multiple planuri, cu scopul de a diminua susţinerea exprimată de cetăţenii săi pentru un curs pro-european ferm, pentru reforme, pentru democraţie şi prosperitate.
În plus, Republica Moldova este ţinta unor acţiuni hibride de destabilizare, de o intensitate şi o complexitate fără precedent. Membrii Consiliului au accentuat, în reuniunea de astăzi, modul profesionist, democratic şi responsabil în care aceste acţiuni au fost gestionate de autorităţile de la Chişinău.
Tomac susține că democrația este falsificată prin comasarea alegerilor
În acest context, au fost analizate modalităţile optime de continuare a unei susţineri hotărâte de către România a eforturilor Republicii Moldova de consolidare a rezilienţei sale. Membrii Consiliului au pus accent pe nevoia de adaptare la evoluţiile regionale şi de întărire pe mai departe a demersurilor de sprijin în plan european şi internaţional, în beneficiul Republicii Moldova.
