Peisajul economic care șchioapătă în Turcia lui Recep Erdogan va agrava catastrofa umanitară provocată de recentele cutremure. Primele estimări ale pagubelor punctează spre o inflaţie ridicată şi riscuri la adresa bugetului, transmite Bloomberg.
Turcia va suferi o serioasă lovitură economică după cutremurele din ultimele zile
Potrivit autorităţii de gestionare a situaţiilor de urgenţă din Turcia, AFAD, la prima oră a zilei de joi, la patru zile de la cutremurele cu epicentrul în Turcia, bilanţul oficial al deceselor a urcat la 12.873, în timp ce numărul răniţilor depăşeşte 63.000.
Vezi și Erdogan a ‘oprit’ Twitter în Turcia de frica protestelor
Analiştii încearcă să evalueze impactul exact al cutremurelor asupra economiei Turciei, ţară cu un PIB de 819 miliarde de dolari, care se confruntă deja cu creşterea dezechilibrelor ca urmare a unor politici neortodoxe destinate limitării inflaţiei şi în acelaşi timp diminuării dobânzilor. Autorităţile au fost nevoite să suspende tranzacţiile bursiere în timp ce cursul de schimb al lirei este în continuare susţinut prin diverse măsuri.
„Costul acestor dezastre loveşte economia Turciei într-un moment în care încrederea investitorilor era deja afectată”, spune Nick Stadtmiller, analist la Medley Global Advisors din New York. În plus, „creşte riscul unei noi prăbuşiri a pieţei bursiere având în vedere vulnerabilităţile pre-existente cu privire la cursul de schimb şi deficitul de cont curent”, adaugă Stadtmiller.
Semnalele referitoare la cum va arăta politica economică şi ceea ce este posibil să fie o majorare semnificativă a cheltuielilor au devenit evidente miercuri după ce preşedintele Erdogan a vizitat zonele afectate. Acesta a spus că lucrările de construcţie vor fi finalizate într-un an şi, în plus, a anunţat un ajutor de 10.000 de lire (531 de dolari) pentru fiecare familie afectată, urmând ca supravieţuitorii care în prezent stau în corturi să fie transferaţi în hotelurile de pe coastă.
„Conform estimărilor noastre iniţiale, cheltuielile publice privind cutremurele vor fi echivalente cu 5,5% din PIB”, susţine economistul Bloomberg, Selva Bahar Baziki. În plus, o posibilă schemă de credite garantate de guvern ar putea conduce la o cifră şi mai mare, ceea ce ar duce la ratarea ţintelor bugetare, adaugă economistul.
Sarcina estimării impactului exact al cutremurelor este complicată de rolul regiunii afectate în cadrul economiei Turciei.
Pe hârtie, cele 10 provincii cele mai afectate de cutremurele de luni au o pondere relativ mică în PIB-ul Turciei. Însă, aceste provincii fac parte dintr-un important coridor industrial şi agricol care joacă un rol crucial pentru prosperitatea Istanbulului şi altor mari oraşe. Analiştii de la Oxford Economics estimează că numai perturbările pe termen scurt ale activităţii în cele zece provincii vor şterge între 0,3% şi 0,4% din PIB.
„Un dezastru natural comparabil ar fi inundaţiile din Pakistan, care au anulat între 5% şi 10% din PIB şi desigur au avut un impact negativ asupra vulnerabilităţii contului extern. Impactul este posibil să fie semnificativ mai mic în cazul PIB-ului Turciei dar va agrava presiunile existente la adresa contului extern şi monedei”, susţine Hasnain Malik, analist la Tellimer.
Pagubele produse zonelor agricole ar putea rezulta în probleme în aprovizionarea cu alimente şi o majorare a inflaţiei, într-o ţară unde indicele preţurilor de consum este deja la aproape 60%.
Preferinţa lui Erdogan pentru o politică monetară relaxată a lăsat preţurile neancorate şi a dat Turciei una dintre cele mai mari rate ale inflaţiei din lume.
Chiar dacă cutremurul amplifică „sentimentul pesimist general” cu privire la acţiunile turceşti, perspectivele lor pe termen lung vor depinde de inflaţie, de „politicile neortodoxe” ale lui Erdogan precum şi de alegerile din luna mai, susţine Nenad Dinic, analist la Bank Julius Baer.
„Va fi nevoie de mai multe luni pentru a stabili impactul economic, având în vedere că pierderile directe şi indirecte de pe urma cutremului sunt necunoscute. Pe termen scurt, însă, ţara va avea nevoie urgent de măsuri fiscale şi măsuri de politică monetară, iar sprijinul internaţional este o necesitate pentru a asigura stabilitatea întregii regiuni”, spune Simon Quijano-Evans, economist şef la Capital Management.
