Doar candidați slab pregătiți la concursul pentru șefia Caselor Județene de Asigurări de Sănătate

0
card_de_sanatate

Doar candidați slab pregătiți la concursul pentru șefia Caselor Județene de Asigurări de Sănătate. Doar cinci candidați au reușit să promoveze proba scrisă care a avut loc pe 6 mai. În total, 54 de persoane au avut dosarele admise pentru a participa la concurs, dar 21 nu s-au prezentat la examen.

Cele mai mari punctaje de la prima probă le-au avut directorii în funcție de la Maramureș (93,30) și Iași (80,70), Carmen Eleonora Prodan, respectiv Radu Țibichi, ultimul fiind, în trecut, directorul general al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate.

Ceilalți candidați care au îndeplinit punctajul minim de 70 de puncte au fost din Tulcea, Cluj și Bistrița-Năsăud.

La Cluj este vorba tot de șeful care ocupă deja acest post – Lucia Luminița Brustur Chirilă.

Este extrem de puțin probabil ca runda de contestații să mai poată schimba ceva, de vreme ce candidatul de pe locul 6 are 61,05 puncte, cu mult sub minimumul de 70 de puncte necesar.

Șeful Casei de Sănătate a Municipiului București, Ion Mîțu, a fost printre cei 21 care au depus dosar, dar au absentat, în timp ce omologul său de la Ilfov, Aurelia Isărescu, a obținut unul dintre cele mai mici punctaje: 16,55.

La Dâmbovița, unde era cea mai mare concurență din țară – 4 candidați, care s-au și prezentat – au picat toți. Nu au mai luat proba scrisă candidați din Sălaj, Botoșani, Gorj, Bistrița-Năsăud, Arad, Tulcea, Neamț, Vaslui, Brăila, Suceava, Buzău, Caraș-Severin, Argeș, Giurgiu, Galați și cel de la Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranței Naționale și Autorității Judecătorești (OPSNAJ).

10 întrebări stabilite în baza unei bibliografii

Concursul a constat în 10 întrebări stabilite în baza unei bibliografii. Printre aceste întrebări s-au aflat: care sunt serviciile medicale care nu sunt decontate din Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (20, înmulțite cu 0,5 egal 10 puncte), lista documentelor care atestă calitatea de asigurat în România (8 ori 1,25 egal 10 puncte) sau minimum cinci propuneri pentru eficientizarea cheltuielilor în asistența medicală spitalicească (5 ori 2 egal 10 puncte). Punctajele slabe înregistrate la această probă sunt cu atât mai îngrijorătoare cu cât printre cei 54 de înscriși s-au aflat 24 de directori în funcție, persoane care se confruntă zi de zi cu astfel de probleme în activitatea lor.

Citește și Deputatul USR Emanuel Ungureanu versus penalii PSD din sănătate

După finalizarea acestui concurs, a cărui următoare probă – cea de interviu – va avea loc la începutul săptămânii vitoare, va fi organizată o nouă procedură pentru celelalte posturi de conducere din restul județelor, municipiul București și OPSNAJ. Ar fi a treia încercare în decurs de circa un an după ce, în 2020, concursul a fost anulat după o decizie a Curții Constituționale.

Șefii Caselor de Sănătate gestionează în acest an circa 45 de miliarde de lei, pe care, în baza unor negocieri la nivel județean, îi împart spitalelor, medicilor și firmelor care activează în domeniul medical. Suma reprezintă unul dintre cele mai mari bugete ale unei instituții publice din România. Posturile reprezintă o miză financiară uriașă, dat fiind că CNSAS are în acest an cel mai mare buget din istorie – aproape 45 de miliarde de lei.

Interesul extrem de scăzut pentru examen – primul organizat după ani întregi în care casele județene au fost conduse de șefi interimari, susținuți de partidele de guvernământ.

Doar 54 de candidaţi au fost admişi la proba scrisă în urma selecţiei dosarelor depuse, iar dintre aceștia s-au mai prezentat la examenul scris doar 33 – adică mai puțin de unul pe județ.

Vezi și Cercetații penali din PSD-ALDE: Noul șef al Casei de Sănătate, cercetat de DNA

Concursul este primul din istoria Casei Naționale în care numele candidaților au fost secretizate, aceștia invocând GDPR.

”Mulţi candidaţi au solicitat ca numele şi rezultatul obţinut de ei la concurs să nu se publice, prin raportare la Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecţia datelor).

Șefii Caselor de Sănătate au o putere financiară uriașă, gestionând deseori cele mai mari bugete dintr-un județ. Spre exemplu, în 2019, Casa Județeană de Sănătate Iași a avut un buget de 2,5 miliarde lei, în timp ce municipiul Iași, unul dintre cele mai mari din țară, de-abia a depășit 970 de milioane de lei.

Bugetul pe acest an Casei Naționale de Asigurări de Sănătate este de 44,8 miliarde de lei, fiind una dintre instituțiile publice cu cel mai mare buget din țară. De remarcat creșterea exponențială a bugetului CNAS în ultimul deceniu: de la 17,8 miliarde de lei în 2011, la 24,9 miliarde de lei în 2016 și 44,7 miliarde de lei în 2020, potrivit unui document al instituției.

Președintele CNAS, Adrian Gheorghe a făcut parte din echipa lui Vlad Voiculescu

Concursul a fost lansat de noul președinte al CNAS, Adrian Gheorghe (35 de ani), numit în funcție în ianuarie. Cercetător în economia sănătăţii la Imperial College London, Adrian Gheorghe a făcut parte din echipa lui Vlad Voiculescu și în primul mandat al acestuia la şefia Ministerului Sănătăţii, în Guvernul Cioloș, potrivit Libertatea.

Lăsaţi un mesaj

Te rugăm să adaugi un comentariu
Vă rugăm să completaţi numele