Curtea Constituţională a României a admis, în unanimitate, luni, sesizările formulate de USR, PNL şi de preşedintele Klaus Iohannis privind modificările aduse de Parlament Codului penal şi Codului de procedură penală, pe motiv că Legislativul nu a transpus deciziile CCR incidente.
„În urma deliberărilor, Curtea Constituţională, cu unanimitate de voturi, a admis obiecţia de neconstituţionalitate şi a constatat că Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, precum şi a Legii nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, în ansamblul ei, este neconstituţională. În acest sens, Curtea a reţinut, în esenţă, faptul că, în cadrul procesului de reexaminare a legii, Parlamentul nu a transpus în integralitate deciziile Curţii Constituţionale incidente în materie penală. Prin urmare, Curtea a constatat că legea criticată încalcă art.147 alin.(2) din Constituţie”, se precizează în comunicat.
Curtea s-a pronunţat şi asupra sesizărilor privind Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum şi pentru modificarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, sesizări formulate de tot de PNL şi USR şi de şeful statului, pe care le-a conexat, de asemenea.
„În urma deliberărilor, Curtea Constituţională, cu unanimitate de voturi, a admis obiecţia de neconstituţionalitate şi a constatat că Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum şi pentru modificarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, în ansamblul ei, este neconstituţională. Curtea a reţinut în esenţă că, în cadrul procesului de reexaminare a legii ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 633 din 12 octombrie 2018, Parlamentul nu a respectat limitele procedurii de reexaminare şi nu a transpus toate deciziile Curţii Constituţionale prin care s-a constatat, în cadrul controlului de constituţionalitate a posteriori, neconstituţionalitatea unor norme de procedură penală. Prin aceste motive, Curtea a constatat că legea supusă controlului încalcă art.147 alin. (2) din Constituţie”, a explicat CCR.
Știre inițială
Judecătorii CCR ar trebui să ia astăzi o decizie în ceea ce privește constituționalitatea modificărilor aduse Codului Penal şi Codului de Procedură Penală. Contestaţiile au fost depuse de opoziție și de președintele Klaus Iohannis.
Surse avizate declară că CCR ar putea declara parţial neconstituţionale cele două coduri.
Tensiunile sunt însă mari, după ce decizia a fost amânată deja de 7 ori.
Cel care se opune votului ar fi chiar preşedintele CCR, Valer Dorneanu care este şi judecător raportor pe Codul Penal.
Se pare că Dorneanu amână votul pentru că ar exista deja o majoritate suficientă pentru ca cele două legi să fie declarate parţial neconstituţionale.
Între judecători a existat inclusiv discuţia ca Valer Dorneanu să fie scos din complet, astfel decizia să fie luată de ceilalţi 8 judecători.
Citește și CCR se jură că Referendumul pe care l-a validat s-ar fi putut face mai bine
Dacă CCR nu ia o decizie luni, Codurile ar putea fi amânate până la toamnă.
Ce este contestat în Codurile ”penale” ale lui Nicolicea și Iordache
Cele mai contestate modificări sunt cele referitoare la reducerea termenelor de prescripţie, abrogarea articolului referitor la neglijenţa în serviciu, precum şi scăderea pedepselor pentru abuzul în serviciu. Unele dintre modificările controversate aduse codurilor au legătură şi cu cazul de la Caracal.
Cum ar putea influența modificările Codurilor ancheta şi pedeapsa pentru crimele de la Caracal
Modificările aduse Codului penal ar putea ușura pedepsele pentru cei precum autorul crimelor de la Caracal. Funcționarii publici care nu își îndeplinesc îndatoririle de serviciu, precum intervenția în astfel de cazuri, ar putea scăpa de pedeapsă dacă CCR respinge sesizările pe Codurile penale.
Printre modificările notabile aduse Codului Penal se numără și eliminarea articolului despre neglijenţa în serviciu, care prevede: „Încălcarea din culpă de către un funcţionar public a unei îndatoriri de serviciu, prin neîndeplinirea acesteia sau prin îndeplinirea ei defectuoasă, dacă prin aceasta se cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă”.
Eliminarea articolului ar putea împiedica pedepsirea funcționarilor publici din autoritățile care intervin defectuos în astfel de cazuri.
Citește și Dăncilă i-ar promis lui Frans Timmermans că NU va da OUG pe Codurile Penale
O altă modificare controversată este diminuarea termenelor de prescripție a faptelor de la 10 ani, cât este în prezent, la 8 ani pentru infracțiunile pedepsite cu închisoarea între 10 și 20 de ani și totodată de la 8 ani, cât este în prezent, la 6 ani pentru infracțiunile pedepsite cu închisoarea între 5 și 10 ani.
În cazul în care Gheorghe Dincă, autorul crimelor de la Caracal, este condamnat la închisoare mai puțin de 10 ani, acesta ar putea fi eliberat condiționat după executarea a cel puţin o treime din durata pedepsei, iar în cazul pedepsei de peste 10 ani acesta ar putea fi eliberat dacă execută cel puţin jumătate din pedeapsă.
Inclusiv o prevedere contestată în spaţiul public, care prevede interzicerea, în cursul urmăririi penale și al judecării cauzei, a comunicărilor publice, precum și furnizarea altor informații provenind de la autorități publice, referitoare la faptele și persoanele ce fac obiectul acestor proceduri, ar putea îngreuna acţiunea autorităţilor în contextul în care au nevoie să comunice public situaţia.
Citește și Revoltător! Florin Iordache, ministrul Justiției și familia sa sunt abonați la bani (mulți) publici?
