Într-un interviu pentru Prima TV, Cătălin Drulă, președintele interimar al USR, a acuzat faptul că ”mulți politicieni își iau lumină, direcții” de la serviciile secrete și a spus că Hellvig ”a influențat politica din România în ultimii ani”. El l-a caracterizat pe directorul SRI, Eduard Hellvig, drept ”creatorul proiectului Iohannis încă de la Grivco”. Drulă a vorbit și despre așa numita ”cădere” a USR în sondajele de opinie.
Dialogul complet dintre moderator și Cătălin Drulă, redat de Sebastian Zachmann pe pagina sa de Facebook:
Q: De ce-i spuneți ”sistemul cu epoleți”? Era PNL cu epoleți și când guverna cu USR?
Cătălin Drulă: Noi suntem civili. Într-o democrație liberală, sistemele de tip militar își au locul lor și civilii guvernează în numele unui mandat pe care l-au primit de la oameni. Acesta e sistemul în care credem și așa ne-am comportat și când am fost la guvernare: fără să primim ordine din pădurea de pe stânga sau de pe dreapta.
Q: Adică de la SRI și SIE.
C.D: De la politicianul Eduard Hellvig. Înainte să devină directorul SRI, e un politician al PNL, creatorul proiectului Iohannis încă de la Grivco și un om care a influențat politica din România în ultimii ani.
Q: Pe ce vă bazați?
C.D: Mă bazez pe experiența mea de politician, mă bazez pe direcția în care au luat-o lucrurile în România, cu un proiect dorit de președintele Iohannis, care ne-a mințit că are un proiect opus la PSD și, de fapt, are un proiect de liniște peste România, în care să se poată fura în liniște.
Q: Ce relație ați avut cu directorul SRI Eduard Hellvig?
C.D: Eu am avut o relație instituțională în cele opt luni.
Q: Asta spun toți politicienii. Ce înseamnă o relație instituțională?
C.D: Un ministru este beneficiar al informărilor legale. Și vreau să spun că informările pe care le-am primit au fost în mare măsură de calitate. Sper că nu dezvălui ceva extraordinar, dar există și un sistem de rating al acestor informări pentru beneficiar.
Vezi și Directorul SRI, Eduard Hellvig, invitat în Parlament pe tema Rusia-Ucraina
Q: Ce înseamnă acest sistem de rating?
C.D: Ca la Uber.
Q: Dai înapoi o evaluare?
C.D: Da, este foarte modern și foarte ok.
Q: Și cât ați dat, 5 puncte?
C.D: Asta nu pot să spun. Cu profesioniștii din SRI am lucrat foarte bine. Problema e cu cei care fac politică. Mulți politicieni își iau lumină de acolo.
Q: Ce înseamnă își iau lumină?
C.D: Își iau direcții: ”măi, ai grijă, nu te băga acolo!”.
Q: Chiar atât de mare este intervenția serviciilor secrete în viața politică?
C.D: Se face un trafic de influență în numele lor (…). Dintr-o anumită mediocritate, politicienii se simt bine dacă sunt băgați în seamă din pădure.
Q: Există acest mit al pădurii, pentru că SRI și SIE au sediul în apropiere de pădurea Băneasa.
C.D: Chiar și în discuțiile de politici publice: “Mai bine stai cu acea hotărâre de guvern, că e din pădure”. Multe sunt folclor, dar senzația mea e că domnul Hellvig face politică în România.
USR nu a picat în sondaje
Drulă vorbeşte despre „o latură de mit” în ceea ce priveşte scăderea USR în sondajele de opinie şi spune că la AUR e „vorba de o cădere liberă şi de o derută”.
„Din cercetările pe care le avem şi noi şi informaţiile culese, e şi o latură de mit în această cădere (a USR în sondajele de opinie – n.r.). Zona generală de intenţie de vot în care ne aflăm este cea care ne-a adus în Parlament, de la ultimele alegeri mă refer. În zona asta generală de reprezentare a votului (15% – n.r.) şi foarte aproape de PNL. Îi respect foarte mult pe aceste milioane de oameni, pentru că sunt undeva între un milion şi două milioane de oameni care îşi regăsesc opţiunea între noi şi vrem să-i convingem pe mai mulţi să ne voteze. Sunt alegeri în 2024, nu sunt astăzi”, a afirmat liderul USR duminică.
Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare:
PSD ar obţine 35% din voturi
PNL cu 23% din voturi
AUR – 12%, relevă datele unui sondaj CURS realizat în intervalul 28 martie – 11 aprilie.
Comparativ cu precedentul sondaj, PSD pierde un procent, AUR pierde 2 procente, în timp ce PNL şi USR cresc cu câte 3 procente.
PMP reuşeşte să atingă pragul electoral pentru accesul în Parlament.
