Fugarii României episodul 2

0

Continuăm seria fugarilor din România urmăriți de interpol și observăm legăturile dintre aceștia. Mai mult decât atât, numele lor apar comune în rechizitoriile DNA. Inculpații socotiți fără scăpare de închisoare conform probelor din dosarele de pe rolul instanței supreme de judecată, au părăsit România după vorba din popor… „Cine se simte cu musca pe căciulă…”.

Citiți și Fugarii României

Attila-Gabor Marko

Fostul deputat Attila-Gabor Marko aprimit în lipsă 5 ani de închisoare în prima instanță. Acesta apare pe site-ul Poliţiei Române la secţiunea „Persoane urmărite” după ce Curtea Supremă a admis cererea procurorilor anticorupţie de arestare preventivă în lipsă a fostului deputat, în aprilie 2015.
Marko Attila a fost dat în urmărire încă de 29 aprilie 2015, fiind căutat prin Interpol. Pe 29 aprilie 2015, magistraţii Curţii Supreme au emis mandat de arestare preventivă în lipsă pentru fostul deputat Marko Attila, acesta fiind suspectat de trei fapte de abuz în serviciu, cu consecinţe deosebit de grave.
Marko Attila a plecat la Budapesta pe 4 decembrie 2014, exact în ziua în care fusese citat la Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) pentru a fi audiat în dosarul despăgubirilor ilegale de la ANRP în care a fost pus sub urmărire penală.
În acest caz este vizată şi Alina Bica, fostă şefă a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT). Cu o zi înainte, pe 3 decembrie, Camera Deputaţilor încuviinţase arestarea sa preventivă.
Motivul invocat de deputat pentru a nu veni în faţa procurorilor a fost o pretinsă participare la o manifestare a maghiarilor de pretutindeni. Ulterior, procurorii anticorupţie au trimis o a doua cerere de reţinere şi arestare preventivă pe numele deputatului.

Solicitarea a rămas fără obiect după ce parlamentarul şi-a trimis, prin fax, demisia. Până săptămâna viitoare, la Parlament va trebui să sosească şi demisia în original, iar joi urmează să se discute.

Curtea de Apel Bucuresti a dat, miercurea trecută, primele sentinte in dosarul retrocedarilor de la ANRP. Fostul sef ANI, Horia Georgescu, si fostul vicepresedinte ANRP, Ingrid Mocanu, au fost condamnati la cate 4 ani de inchisoare cu executare.

Iata condamnarile date de Curtea de Apel Bucuresti, care nu sunt definitive:

 

Ingrid Zaarour, fost presedinte ANRP: 2 ani si 6 luni de inchisoare cu suspendare, pe un termen de incercare de 5 ani;
Mihnea-Remus Iuoras, fost vicepresedinte ANRP: 4 ani si 6 luni de inchisoare;
Fostul deputat Theodor-Catalin Nicolescu, fost vicepresedinte ANRP: 9 ani si 4 luni;
Ingrid Mocanu, fost vicepresedinte ANRP: 4 ani de inchisoare;
Remus-Virgil Baciu, fost vicepresdinte ANRP: 6 ani si 4 luni inchisoare;
Fostul sef al ANI, Horia Georgescu: 4 ani de inchisoare;
Fostul deputat Attila-Gabor Marko: 5 ani de inchisoare;
Constantin-Catalin Canangiu, membru in Comisia Centrala pentru Stabilirea Despagubirilor din ANRP: 4 ani de inchisoare;
Alexandru Florin Hanu, evaluator autorizat: 5 ani de inchisoare;
Gheorghe Visoiu, angajata al ANRP: achitare, sanctionat cu amenda administrativa de 1.000 de lei;
Dorin-Cornel Drula, evaluator autorizat: 2 ani cu supendare pe o perioada de incercare de 4 ani;
Neculai Nistor, evaluator autorizat: 2 ani cu supendare pe o perioada de incercare de 4 ani.

Elan Schwartzenberg

Dificilă pare însă și capturarea unui alt om de afaceri, Elan Schwartzenberg, dat şi el în urmărire internaţională de mai bine de doi ani. El este acuzat de complicitate la mită. S-a retras în Israel, loc de unde România nu poate obţine extrădarea pentru că nu are semnat un tratat în acest sens.

Omul de afaceri Elan Schwartzenberg a fost dat în urmărire naţională de Poliţia Română, încă din luna iulie a lui 2016, poza acestuia apărând pe site-ul Poliţiei la persoane urmărite, fiind parte din procedură, după ce Tribunalul Bucureşti a emis un mandat de arestare în lispă pe numele lui.

Poliţia Română l-a dat în urmărire naţională pe omul de afaceri Elan Schwartzenberg , fiind parte din procedură, după ce Tribunalul Bucureşti a emis, în iulie 2016, mandat de arestare preventivă în lipsă, pentru 30 de zile pe numele acestuia,  potrivit Mediafax.

Procurorii anticorupţie au cerut arestarea lui Elan Schwartzenberg pe 30 mai 2016, fiind acuzat de complicitate la dare de mită, în solicitare DNA motivând că omul de afaceri „s-a ascuns, în scopul de a se sustrage de la urmărirea penală.

“În cursul anului 2011, inculpatul Schwartzenberg Emilian l-a ajutat pe Morgenstern Avraham, administrator unic al unei firme, să îi dea lui Mazăre Radu Ştefan, primarul municipiului Constanţa de la acea vreme, suma totală de 175.000 de euro pentru ca acesta din urmă să facă demersuri atât în cadrul atribuţiilor de serviciu cât şi în afara (contrare) lor, astfel încât să faciliteze câştigarea, de către firma respectivă, în condiţii avantajoase, a unei licitaţii având ca obiect contractul de construire a Campusului social Henri Coandă în valoare de 40.964.030 lei fără TVA (circa 10 milioane de euro)”, precizeaza DNA în comunicatul de presă.

Citiți și Mânaţi măi: Radu Mazăre cere azil politic în Madagascar

“Ajutorul acordat de Schwartzenberg Emilian a constat, pe de o parte, în faptul că a intermediat darea sumei de 175.000 de euro prin interpunerea, pe traseul banilor, a unei societăţi offshore (societate al cărei beneficiar real era) şi, pe de altă parte, a facilitat relaţia dintre Mazăre Radu Ştefan şi Morgenstern Avraham, fiind prieten cu amândoi. Societatea off shore este o societate înmatriculată în Insulele Virgine Britanice care avea deschise conturi în Liechtenstein. Toate operaţiunile de transfer bancar erau ordonate de Schwartzenberg Emilian, în calitate de beneficiar real şi puse în executare de o altă persoană”, au explicat procurorii.

Cauza este disjunsă din dosarul în care a fost trimis în judecată Radu Mazăre, fiind acuzat că ar fi primit 175.000 de euro de la Avraham Morgenstern – reprezentant al firmei care a construit campusul de locuinţe sociale “Henri Coandă” -, pentru a îl ajuta pe aceasta să câştige licitaţia şi pentru a mări, ulterior, valoarea contractului.

Alexandru Adamescu

Alexander Adamescu, unul dintre moştenitorii averii de sute de milioane de euro a tatălui sau Dan Adamescu, procurorii încearcă să îl extrădeze de aprope doi ani. El este acuzat că, împreună cu tatăl sau, ar fi mituit doi judecători de la Tribunalul Bucureşti că să obţină sentinţe favorabile.

Adamescu junior a reuşit până acum să tragă de timp şi să amâne predarea lui către România invocând în faţă instanţelor din Anglia că este o victima a sistemului judiciar.

Procurorii DNA au arătat că, în cursul lunilor iunie şi decembrie 2013, Bogdan Alexander Adamescu, împreună cu tatăl său, a remis, prin intermediari, sumele de 15.000 euro respectiv 23.000 lei magistraţilor Stanciu Ion şi Rovenţa Elena, judecători la Tribunalul Bucureşti — Secţia VII Civilă pentru ca în schimb aceştia să dispună, în dosare privind procedura insolvenţei, soluţii favorabile unora dintre societăţile la care acţionar era Dan Adamescu.
Adamescu junior nu s-a prezentat niciodată în faţa anchetatorilor atunci când a fost citat, motiv pentru care DNA a cerut arestarea acestuia în lipsă, măsură dispusă de Tribunalul Bucureşti în mai 2016.
În baza mandatului de urmărire internaţională emis pe numele său, Bogdan Alexander Adamescu a fost reţinut, o lună mai târziu, de autorităţile britanice.
El a fost ridicat de la o conferinţă în care se discuta despre “abuzurile autorităţilor române pe seama mandatelor de arestare preventivă”.
La scurt timp, Bogdan Alexander Adamescu a fost eliberat pe cauţiune de un judecător din Westminster Magistrates Court, pânce ce autorităţile britanice vor decide să-l extrădeze sau nu.

Lăsaţi un mesaj

Te rugăm să adaugi un comentariu
Vă rugăm să completaţi numele