Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat sâmbătă, în a doua zi a lucrărilor celui de-al XVI-lea Congres al Uniunii, că una dintre „restanţele” comunităţii maghiare este aceea că nu s-a reuşit adoptarea Legii Statutului Minorităţilor, însă pentru asta dă vina şi pe războiul din Ucraina. Hunor preia teme secesioniste și idei de la Budapesta neconforme cu ideile unionale depline ale comunicării multi-culturale europene.
În discursul său în care şi-a prezentat raportul politic de preşedinte al UDMR, pentru ultimii patru ani, Kelemen Hunor a spus că activitatea guvernamentală a Uniunii a fost un „succes” şi că două treimi dintre maghiarii din România cred acest lucru.
„Cercetările noastre arată că peste două treimi dintre maghiarii din România sunt de aceeaşi părere. Acest rezultat este unul remarcabil, având în vedere că în general, în rândul comunităţii noastre, nivelul de încredere în Guvern şi în instituţiile publice este scăzut. În administraţia locală şi activitatea guvernamentală a Uniunii maghiarii sunt cu adevărat mulţumiţi”, a spus preşedintele Uniunii, candidat pentru un nou mandat, la alegerile care au loc sâmbătă.
Congres- Kelemen Hunor candidează pentru al patrulea mandat la conducerea UDMR
Kelemen Hunor a prezentat şi „unele întârzieri şi restanţe” ale UDMR, între care faptul că nu s-a reuşit modificarea Constituţiei şi nu a fost adoptată Legea Statutului Minorităţilor.
„Consider că unul dintre eşecurile Coaliţiei de guvernare a fost faptul că nu ne-am folosit de oportunitatea oferită de majoritatea constituţională. Este rar ca un guvern să aibă majoritate de două treimi cu care ar putea să modifice Constituţia sau să iniţieze acest lucru. Am ratat această şansă, dar trebuie să recunosc că nici războiul care izbucnit în vecinătatea noastră nu prea ne-a venit în ajutor”, consideră liderul UDMR.
Hunor a adăugat că a învăţat din politică faptul „că degeaba ai dreptate dacă nu ai putere, adică dacă nu ai majoritatea de partea ta”.
„Acesta este şi cazul Constituţiei, dar şi Legii Statutului Minorităţilor. Legea Statutului Minorităţilor face parte din Acordul de Coaliţie şi, prin urmare, face parte şi din programul de guvernare. Acest lucru ne arată nu numai că ne-am dorit-o, dar am reuşit să ne convingem şi partenerii politici să o accepte. Războiul nu ne-a ajutat însă nici aici. Conflictele armate nu sunt de obicei benefice pentru problemele minorităţilor nici în această regiune, nici în altă parte, deoarece pot reînvia vechile temeri şi prejudecăţi în câteva secunde şi pot crea o nouă atmosferă antimaghiară în doar câteva momente. Nu am renunţat şi nici nu avem intenţia să renunţăm la acest obiectiv, dar nici nu ne-am dorit un eşec sigur, pentru că eşecuri am avut destule. Aş dori să vă reamintesc că am avut o încercare solidă în 2017, când a existat o criză în Guvernul de atunci şi ni s-a cerut ajutorul în rezolvarea acesteia. Noi în schimb am cerut adoptarea Legii Statutului Minorităţilor şi care a fost rezultatul? Un eşec! De aceea spun, aşa cum cere şi Constituţia, noi avem nevoie de garanţii juridice instituţionale care să fie fructificate în legi adoptate de către Parlament. Avem nevoie de succes, nu de un alt eşec. Nu vom acţiona nesăbuit, trebuie să aşteptăm momentul în care această lege, care este extrem de importantă pentru noi, poate fi transformată într-un succes”, a declarat Kelemen Hunor.
Șeful UDMR a mai arătat că în ultimii patru ani Uniunea a abordat „şi probleme specifice comunităţii maghiare, care pentru mult timp au fost închise în sertare de către guvernele care s-au succedat”.
„Localităţile noastre pot folosi în mod oficial propriile steaguri şi steme, dar, din păcate, acest lucru a dus cu sine şi multe atacuri, lucru pe care nu îl putem evita în acest moment. Nu putem evita faptul că tot felul de persoane nechibzuite ne dau în judecată, nici faptul că unii judecători decid după bunul lor plac, după propriile lor valori şi care în unele cazuri nu fac dreptate. Atunci când în urmă cu mulţi ani fostul primar al Clujului, Gheorghe Funar, a spus despre limba maghiară că este limba cailor, plângerea noastră a fost respinsă de către un judecător pe motiv că nu a existat nicio discriminare, deoarece calul este un animal simpatic. Deci, ne-am întâlnit şi cu astfel de motivări, de justificări, suntem furioşi, trebuie să clarificăm prin schimbări legislative articolele interpretabile în privinţa folosirii simbolurilor comunităţii şi a limbii materne. Trebuie să ne asigurăm că judecătorii nu vor avea posibilitatea să interpreteze legea în funcţie de bunul lor plac”, a afirmat liderul UDMR.
