În 2016 Toader s-a opus eliminării SRI din anchetele penale, în 2018 militează pentru anularea probelor obținute cu ajutorul Serviciului

0

Ministrul Justiției, Tudorel Toader, s-a opus în 2016, pe vremea când era încă judecător constituțional, eliminării Serviciului Român de Informați din anchetele penale. El a făcut opinie separată la decizia CCR prin care SRI a fost eliminat din rândul instituțiilor care pot face interceptări în dosarele penale, explicând că ”legalitatea administrării probelor se verifică de către instanța de judecată”. Prevederea declarată neconstituțională în 2016 a constituit și baza legală pentru încheierea protocoalelor de colaborare între SRI și Parchete.

La doi ani distanță, ajuns ministru al Justiției în guvernele controlate de Liviu Dragnea, Tudorel Toader este azi principalul instrument al ofensivei împotriva colaborării dintre procurori și SRI și a denunțării protocoalelor în ideea că odată cu declararea ilegală a acestora în Parlament vor fi anulate și probele din dosarele penale culese în baza lor.

Pe 16 februarie 2016, Curtea Constituțională  decidea cu majoritate de voturi că SRI nu va mai putea intercepta comunicațiile persoanelor cercetate penal. Doi dintre judecătorii CCR au votat însă împotriva acestei decizii: actualul ministru al Justiției, Tudorel Toader, și Maya Teodoroiu.

Toader argumenta în opinia separată atașată deciziei CCR că excepția de neconstituționalitate care a fost admisă de Curte și pe care s-a întemeiat decizia de eliminare a SRI din anchetele penale ar fi trebuit respinsă ca inadmisibilă.

”În prezenta cauză, excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă, și din perspectiva faptului că legalitatea administrării probelor se verifică de către instanța de judecată”, sublinia Tudorel Toader în 2016.

Așadar, doar instanța de judecată poate verifica legalitatea administrării probelor, explica Toader în urmă cu doi ani.

În 2018 însă, Tudorel Toader și-a schimbat radical poziția, susținând că cei condamnați definitiv în baza unor ”probe ilegale” să aibă posibilitatea să ceară redeschiderea dosarelor. Mai mult, ultimul protocol încheiat între Ministerul Public și SRI, în decembrie 2016, a fost invocat de Tudorel Toader drept principalul pretext pentru declanșarea evaluării procurorului general Augustin Lazăr, în fapt primul pas spre revocarea acestuia din funcție pe modelul Kovesi.

Pe 1 august, Tudorel Toader anunța din studioul Antenei 3că va propune ”foarte curând” Guvernului o Ordonanță de Urgență privind modificarea condițiilor de revizuire a sentințelor definitive, astfel încât toți cei condamnați pe baza protocoalelor încheiate de parchete cu serviciile secrete să poată ajunge din nou în fața unui judecător. Întrebat când va fi promovat acest OUG, Toader a răspuns: ”imediat după concedii”.

Spre nemulțumirea lui Liviu Dragnea, ministrul nu a mai venit însă cu OUG-ul promis, ci cu o altă propunere: respingerea în Parlament a ordonanței de urgență nr. 6 / 2016 privind punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică dispuse în procesul penal. Este vorba despre ordonanța care a permis existenţa echipelor mixte între SRI şi Parchete pentru realizarea de interceptări în dosare penale, adoptată de Guvernul Cioloș în urma deciziei CCR prin care a fost eliminat Serviciul Român de Informații din rândul instituțiilor care pot face interceptări.

În acest sens, pe 11 septembrie, Toader explica tot la Antena 3 cum, dacă OUG 6 va fi respinsă, se poate ca toate probele din dosare să fie revizuite:

„În Camera Deputaţilor se află un proiect de lege care analizează Ordonanţa 6 ce a permis aceste echipe mixte şi aceste protocoale. Am înţeles că e posibil ca ordonanţa să fie respinsă, dacă respingi ordonanţa, e echivalentul unei modificări substanţiale printr-o altă ordonanţă de urgenţă. E important ca legiuitorul să stabilească ce se întâmplă cu efectele juridice (…) Dacă pică ordonanţa, legea trebuie promulgată de preşedinte şi produce efecte de la 3 zile de la publicarea în Monitorul Oficial. Posibil ca preşedintele să o atace la CCR. Se respinge ordonanţa, legiuitorul trebuie să spună ce se întâmplă cu efectele juridice pe care ordonanţa le-a produs. Dacă legiuitorul spune că se menţin efectele… dar dacă le anulează, atunci ne întoarcem la ce spuneam, în sensul că toate probele soluţionate prin echipe mixte vor fi supuse revizuirii”.

Ordonanța trebuia dezbătută luni în Comisia juridică a Camerei Deputaților, dar discuția pe fond a fost amânată pentru marți după-amiază din cauza faptului că Toader nu a transmis parlamentarilor punctul său de vedere, mai exact ce va fi pus în loc dacă se respinge actul normativ.

Citește și Propagandă pentru Referendumul pentru familia tradițională, răspândită în școli de stat

De Vlad Mitu

Lăsaţi un mesaj

Te rugăm să adaugi un comentariu
Vă rugăm să completaţi numele