Rata anuală a inflaţiei a coborât la 14,96% în luna iulie a acestui an, de la 15,1% în iunie, în condiţiile în care preţurile mărfurilor nealimentare au urcat cu 16,59%, cele ale mărfurilor alimentare au fost mai mari cu 16,05%, iar serviciile au fost mai scumpe cu 8,33%, conform datelor publicate joi de Institutul Naţional de Statistică (INS).
Vezi și Efectul Isărescu, ROBOR-ul a luat-o la vale după ce fusese acuzat că a sărit calul
„Preţurile de consum în luna iulie 2022 comparativ cu luna iunie 2022 au crescut cu 0,9%. Rata inflaţiei de la începutul anului (iulie 2022 comparativ cu decembrie 2021) este 11,0%. Rata anuală a inflaţiei în luna iulie 2022 comparativ cu luna iulie 2021 este 15,0%.
Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (august 2021 – iulie 2022) faţă de precedentele 12 luni (august 2020 – iulie 2021) este 10,1%”, se arată în comunicatul INS.
Vasilescu – este o vară fierbinte
În iulie, pentru prima dată creşterile de prețuri la mărfuri alimentare şi la mărfurile nealimentare se aliniază, consideră Adrian Vasilescu, consultant de strategie la Banca Naţională a României.
Întrebat dacă am putea să mai vedem luni cu inflaţie în creştere, el a declarat că speră să nu mai avem o asemenea situaţie, dar a adăugat că „este o vară fierbinte” pentru că acum avem lupte duse cu consumul de energie pe răcitoare: frigidere, congelatoare, aparate de aer condiţionat şi aşa mai departe.
Vasilecu a afirmat că din tot tabloul, care include mărfuri alimentare, nealimentare şi servicii, situaţia mediei din România se aliniază cumva cu situaţia generală, pentru că această inflaţie este planetară, este globală.
„Peste tot cresc preţurile, dar la noi cresc mai mult tocmai la lucrurile astea esenţiale. La noi este mai mare creşterea. Scumpirea facturilor e mai mare decât în toată Europa. Pentru că ce vedem? Vedem că inflaţia, care este planetară şi noi am importat-o, avem totuşi o inflaţie de 14,96%. În Statele Unite 9,1% a fost luna iunie şi în iulie a scăzut la 8,6%. În zona euro e tot aşa sub 9%. De unde diferenţa? Din modul nerezonabil în care s-a făcut liberalizarea la energie în România”, a explicat sursa citată.
Vezi și Isărescu: Se plafonează rata inflaţiei în jur de 15%
Vasilecu a mai spus că ar trebui să ne aşteptăm ca, pe viitor, să intrăm în zona de dezinflaţie şi zona dezinflaţiei, după calculele Băncii Naţionale, prezentate marţi, ar dura până în vara lui 2024, când am vedea inflaţia coborâtă la 2,3%, ceea ce înseamnă că s-ar încheia acolo dezinflaţia şi intrăm pe o cotă nouă, care se numeşte inflaţia bună, de 2%.
