Președintele Klaus Iohannis a promulgat joi legea 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, al doilea act normativ din pachetul legilor justiției care va intra în vigoare.
Șeful statului anunță în comunicatul de presă în care semnalează promulgarea legii, că, încă de la demararea, în urmă cu mai bine de un an, a procedurilor de modificare a celor trei legi fundamentale ale justiției, a uzat, în mod repetat, de prerogativele sale constituționale de a solicita Parlamentului reexaminarea acestora și de a sesiza Curtea Constituțională a României.
”Modificările aduse cadrului legal existent în domeniul justiției reprezintă un regres pentru democrația din România. Pentru prima dată de la aderarea la Uniunea Europeană, este pus sub semnul întrebării angajamentul României privind respectarea valorilor fundamentale ale Uniunii, precum statul de drept şi separația puterilor în stat, pericol semnalat de către Comisia Europeană și GRECO”, susține Klaus Iohannis.
Președintele României reiterează că nu susține modificările aduse acestei legi, la fel ca în cazul Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, respectiv al Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor.
De asemenea, președintele spune că solicită reluarea parcursului legislativ în Parlament pentru punerea celor trei legi din domeniul justiției în acord cu toate recomandările Comisiei de la Veneția, ”înainte ca modificările adoptate să producă efecte negative ireversibile ori greu de reparat în privința bunei funcționări a justiției şi a calității actului de justiție”.
Care sunt principalele modificări ale legii 317/2004 privind CSM?
- Secţia pentru judecători a CSM va numi conducerea Înaltei Curţi. Până acum, numirea şefilor ICCJ era un atribut al şefului statului. Secţia pentru judecători va avea un rol cheie privind cariera tuturor judecătorilor. Acesta era un atribut al plenului CSM. Iohannis va rămâne doar cu semnarea decretelor de numire în funcţie a tinerilor judecători şi a decretelor privind eliberarea din funcţie a judecătorilor (prin demisie, pensionare, condamnare definitivă).
- Numirea şefului Secţiei a I-a din DNA se va face de Secţia pentru procurori a CSM, la propunerea ministrului Justiţiei, iar preşedintele României este sărit din schemă.
- O altă modificare a legii CSM priveşte modul în care sunt revocaţi membrii CSM. Astfel, un membru CSM poate fi revocat dacă îi este retrasă încrederea de majoritatea judecătorilor sau procurorilor
- Alte prevederi ale legii CSM modificate privesc modul în care se fac numirile la conducerea Inspecţiei Judiciare. Potrivit noilor reglementări, din comisia de concurs sunt eliminaţi reprezentanţii Parchetului General şi ICCJ şi rămân doar judecătorii membri CSM care au activat cel puţin o zi la o curte de apel, precum judecătoarele CSM Lia Savonea, Simona Marcu şi Nicoleta Ţânţ. Acum, şefii IJ Lucian Netejoru şi Gheorghe Stan, zis Geani, sunt interimari, în baza unei ordonanţe de urgenţă a Guvernului.
Citește și Forumul Judecătorilor din România acuză CSM că asistă pasiv la decredibilizarea magistraturii
Pe 20 iulie, preşedintele Klaus Iohannis a promulgat prima lege a Justiţiei modificată, cea privind organizarea judiciară. Acum, liderul PSD Liviu Dragnea încearcă să se folosească de această nouă lege ca să modifice componenţa Completului de 5 judecători care îi va da sentinţa finală în dosarul angajărilor fictive.
Cea de-a treia lege a Justiţiei, de modificare a legii 303/2004 privind Statutul magistraţilor, a trecut şi ea de ultimul filtru constituţional pe 25 septembrie şi va trebui promulgată de preşedinte, cel mai probabil, săptămâna viitoare. Statutul magistraţilor relaxează condiţiile de vechime privind pensionarea ceea ce va duce la un val de pensionări din sistemul de Justiţie. Golirea instanţelor a speriat chiar şi Guvernul Dăncilă care a anunţat deja pe surse că ar putea da o ordonanţă de urgenţă de prorogare (amânare) a reglementărilor privind pensionarea magistraţilor.
Autor: Vlad Mitu
