Ministerul Justiţiei (MJ) propune, în proiectul de lege privind organizarea judiciară, desfiinţarea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ), dosarele urmând să fie preluate de alte parchete, conform competenţei.
Secția Specială este o creație a penalilor conduși de infractorul Liviu Dragnea. Instituția a fost creată să facă ”liniște” în justiție pentru politicienii cu mari probleme penale. PSD-ALDE conduse de Dragnea și Tăriceanu, prin unealta Tudorea Toader în rolul de ministrul al Justiției a reușit înființarea acestui apendic la justiție.
Forurile europene au declarat răspicat că această Secție ar trebui desființată, dar CCR s-a opus. Ministrul justiției a vorbit în nenumărate rânduri despre desființarea SIIJ, dar nu a reușit să ”rezolve” această problemă.
„În acord cu opiniile exprimate de organismele internaţionale (…), proiectul de lege propune desfiinţarea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie. În acest context, se propune instituirea unor dispoziţii tranzitorii referitoare la situaţia personalului şi a dosarelor aflate pe rolul Secţiei (…). Astfel, cauzele aflate pe rolul Secţiei la data intrării în vigoare a legii, precum şi dosarele soluţionate, aflate în arhiva Secţiei la această dată, se transmit pe cale administrativă, în termen de 5 zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a legii, parchetelor competente potrivit legii”, se arată în expunerea de motive a proiectului de act normativ, pus în dezbatere miercuri de Ministerul Justiţiei.
Conform sursei citate, actele de procedură îndeplinite în aceste cauze anterior intrării în vigoare a noii legi, cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare la data îndeplinirii lor, vor rămâne valabile.
De asemenea, soluţiile dispuse de procurorii SIIJ, care nu au făcut obiectul controlului ierarhic, sunt supuse după această dată controlului exercitat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Actele şi măsurile ce vor fi efectuate, după desfiinţarea secţiei, de către procurorii parchetelor competente care vor prelua aceste cauze, vor fi supuse controlului ierarhic potrivit regulilor stabilite în Codul de procedură penală.
„Începând cu data desfiinţării Secţiei, reprezentarea Ministerului Public în cauzele preluate de la Secţie va fi asigurată de procurori din cadrul parchetelor de pe lângă instanţele pe rolul cărora se află acestea, dacă prin lege nu se dispune altfel. De asemenea, pentru respectarea principiului subordonării ierarhice, căile de atac exercitate de Secţie vor putea fi retrase numai de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie”, se menţionează în expunerea de motive.
Procurorii din cadrul secţiei vor reveni la parchetele de unde provin şi îşi vor redobândi gradul profesional de execuţie şi salarizarea corespunzătoare avute anterior sau pe cele dobândite ca urmare a promovării, în condiţiile legii, în timpul desfăşurării activităţii în cadrul SIIJ.
Proiectul prevede expres că „de la data intrării în vigoare a prezentei legi, sunt de competenţa Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi infracţiunile prevăzute în Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, cu modificările şi completările ulterioare, dacă, indiferent de valoarea pagubei materiale ori de valoarea sumei sau a bunului care formează obiectul infracţiunii de corupţie, sunt săvârşite de judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, de ceilalţi judecători şi procurori, inclusiv de judecătorii şi procurorii militari şi de cei care au calitatea de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii”.
O prevedere similară se referă la faptele aflate în competenţa Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.
Proiectul consacră şi principiul potrivit căruia Ministerul Justiţiei contribuie, alături de Consiliul Superior al Magistraturii, la buna organizare şi administrare a justiţiei ca serviciu public. Se renunţă, astfel, la concepţia anterioară potrivit căreia Ministerul Justiţiei era unica autoritate responsabilă sub acest aspect.
„Cu caracter de noutate, proiectul prevede faptul că, în mod excepţional, în situaţia existenţei unui volum ridicat de activitate la nivelul unei secţii care soluţionează cauze în alte materii decât cea penală, pentru soluţionarea acestora într-un termen optim şi previzibil, colegiul de conducere al instanţei va putea dispune temporar participarea în complet a unor judecători de la alte secţii decât cea penală. Prevederea are drept scop asigurarea eficienţei activităţii instanţei, precum şi respectarea dreptului la soluţionarea procesului într-un termen rezonabil, care reprezintă un imperativ al tuturor jurisdicţiilor întemeiate pe principiile statului de drept”, se arată în documentul citat.
Proiectul mai conţine o serie de prevederi referitoare la auditarea externă a sistemului de repartizare aleatorie a cauzelor pe completuri de judecată, asigurarea unei reprezentări adecvate a conducerii instanţelor şi parchetelor în cadrul colegiilor de conducere, soluţionarea apelurilor în complet de doi judecători, numirea şi revocarea procurorilor DNA şi DIICOT sau stabilirea circumscripţiilor judecătoriilor.
Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a anunţat miercuri, în cadrul unei conferinţe de presă, că proiectele de modificare a legilor justiţiei vor rămâne în dezbatere publică până pe 31 martie 2021.
Ferește casa sau sala de clasă a copilului tău cu un purificator de aer anti-covid
