Jurnalistul Liviu Avram, redactor-șef la „Adevărul”, a reamintit la Digi24 că anul trecut o altă anchetă Rise Project povestea despre un teren de la Năvodari pe care îl avea Liviu Dragnea cumpărat în 2005 de la Primăria Năvodari, cu 5.000 de dolari, și pe l-a vândut cu 360 de mii de lei, în 2009, omului de afaceri Costel Comana, cel care s-a sinucis în avion, într-un zbor din Columbia către Costa Rica. Comana era un fost și vechi partener de afaceri al lui Liviu Dragnea. Dl. Comana a cumpărat de la dl. Dragnea, cu aproximativ un milion de euro, în 2009, în plină criză financiară, șase proprietăți, printre care și aceasta de la Năvodari. Întrebat astăzi (joi – n.r.) dacă a încasat chirii sau alte venituri de pe urma acestei proprietăți, Liviu Dragnea a încercat să eludeze întrebarea jurnalistului Digi24 spunând că n-a încasat chirii, dar în final a trebuit să admită că a avut acel teren și că l-a vândut, a arătat Liviu Avram.
Jurnaliștii de la Rise Project sunt hotărâți să-și continue anchetele și dezvăluirile, în ciuda somațiilor pe care le-au primit de la o autoritate a statului, a dat asigurări, la Digi24, Elena Dumitru, jurnalist la Rise Project. Autoritatea pentru Protecția Datelor cu caracter personal le-a cerut, sub amenințarea unei amenzi uriașe, de 20 de milioane de euro, să-și dezvăluie sursele și să spună, practic, la ce anchete lucrează. Totul s-a întâmplat în urma dezvăluirilor făcute despre valiza cu documente Tel Drum și presupusele legături cu Liviu Dragnea.
Invitat la Jurnalul de seară de la Digi24, jurnalistul Liviu Avram a reamintit că anul trecut s-a petrecut ceva similar. ANAF-ul a descins la Hotnews și la Rise Project, în aceeași zi, și au scotocit după documente financiare ca să afle sursa de finanțare, care, de altminteri, era și publică. Controlul se întâmpla tot după dezvăluiri legate de Liviu Dragnea. Recent, s-a dovedit că acel control plecat, chipurile, în urma unei analize de risc, a fost declanșat de un fals pe care l-a comis ANAF-ul. Au inventat o persoană, căreia i-au atribuit calitatea de fost contabil la Hotnews și care a spus că acolo se întâmplă lucruri necurate cu salariile și cu drepturile de autor. N-au găsit nimic semnificativ.
Nu văd ca povestea de azi să fie diferită, a spus Liviu Avram. Directiva europeană privitoare la protecția datelor spune foarte clar că se exceptează jurnaliștii, activitatea jurnalistică. Juridic, cei de la Rise Project cred că sunt acoperiți, este de părere jurnalistul.
Cazul Tăriceanu și ciudățeniile lui
În ceea ce-l privește pe Călin Popescu-Tăriceanu și cererea DNA de a-i fi încuviințată urmărirea penală pentru luare de mită în dosarul Microsoft, bănuiesc că probele sunt destul de concludente, dacă procurorii austrieci trimit 73 de volume în România, a menționat Liviu Avram. „Problema este că Senatul are capacitatea de a bloca orice anchetă prin votul pe care îl va da, nu poți nici măcar să o inițiezi, să-l întrebi ce-i cu povestea asta. Aceasta este marea carență legislativă, că în cazul în care se blochează o arestare preventivă a unui parlamentar, ancheta poate merge totuși mai departe. În ceea ce privește răspunderea ministerială, votul se dă pentru începerea anchetei, deci oricâte dovezi ar avea până acum strânse parchetul, acestea nu pot copleși votul care se dă în Parlament”, a explicat Liviu Avram la Digi24, aducând ca exemplu cazul fostului ministru Ilie, care nu a putut fi investigat pentru că s-a opus Parlamentul, în timp ce complicii lui au fost deja condamnați.
Politicienii noștri au mutilat instituția imunității și probabil că ar trebui să revizuim legislația din acest punct de vedere, pentru ca măcar ancheta să poată fi dusă până la capăt, a adăugat Liviu Avram. Jurnalistului i se pare nefiresc și faptul că parlamentarii au acces la tot dosarul, în loc să existe doar un referat transmis de DNA.
O turnură neașteptată
Jurnalistul Liviu Avram a mai declarat la Digi24 că nu se aștepta la turnura pe care a luat-o dosarul Microsoft. „Credeam că a murit definitiv. El a avut două părți mari – o parte care s-a derulat între 2003-2004 și o parte care s-a derulat între 2009 și 2011/2012. În mod foarte ciudat, procurorul de la DNA care a instrumentat acest dosar s-a ocupat cu precădere de partea din 2009, deși nu exista riscul prescripției, și a lăsat în nelucrare începutul afacerii, 2004-2005. E foarte ciudat, pentru că practic i-a salvat pe cei care au inițiat afacerea, pentru că asupra lor a intervenit prescripția și nu se mai poate face nimic, au scăpat. Partea de dosar care îl privește pe dl. Tăriceanu este o noutate pentru mine, nu știam că între cele două momente 2004-2009 s-au mai dat bani, s-au mai mișcat bani prin offshore-uri și prin firma Fujitsu Siemens din Austria”, a spus Liviu Avram, redactor-șef la „Adevărul”.
Presiunea unei anchete deschise în altă țară este, pe de altă parte, mare, pentru că se pune în discuție cooperarea în UE pe judiciar și nu prea te poți juca cu așa ceva, nu ai marje de manevră decât să faci anchetă până la capăt. Dacă procurorii austrieci au cerut ajutorul procurorilor români înseamnă că se așteaptă ca procurorii români să își facă treaba, a subliniat jurnalistul Liviu Avram.
De Vlad Mitu
