Perimetrele miniere din zona Baia de Fier, județul Gorj, care erau pe lista de închideri definitive, vor fi scoase de pe această listă, potrivit unui proiect de act normativ al Ministerului Economiei. Intenția de deschidere a exploatării îi aparține lui Claudiu Năsui, fostul ministru al Economiei. Acesta a părăsit Guvernul împreună cu colegii săi de la USR după ce Florin Cîțu a rupt alianța PNL – USR.
Scoaterea celor două perimetre din lista celor care au fost/vor fi definitiv închise poate conduce la reluarea producției de grafit, un element necesar în actuala tranziție energetică.
Vezi și Ministerul Economiei vrea să redeschidă extracția de grafit din Gorj
“Există două perimetre miniere cu rezervă omologată pentru grafit la Cătălinu și Ungurelașu, Baia de Fier jud.Gorj. Aceste perimetre au fost aprobate la închidere definitivă și monitorizare a factorilor de mediu postinchidere prin Hotararile de Guvern nr. 1008 din 2 august 2006 pentru perimetrul Cătălinu, respectiv 644 din 20 iunie 2007 pentru perimetrul Ungurelașu”, arată nota de fundamentare a actului normativ
“La nivelul Comisiei Europene a fost revizuită politica industrială, identificandu-se 137 de materii prime critice de care UE este dependentă ținând cont de obiectivele de mobilitate și decarbonizare. România detine o parte din aceste resurse care au fost exploatate în anii anteriori și care, din rațiuni economice, au fost aprobate la inchidere si ecologizare. Grafitul face parte din această categorie.
Eliminarea pozitiei 51 din Anexa 1 Lista minelor si carierelor care se inchid in etapa a IX-a, respectiv eliminarea pozitiei 48 din Anexa 1 Lista minelor si carierelor care se inchid in etapa a IX-a, coroborat cu modificarea normelor de aplicare a Legii Minelor 85/2003 cu modificarile si completarile ulterioare, va crea posibilitatea redeschiderii acestor perimetre miniere și valorificarea superioara până la produs finit a acestui mineral”, mai arată proiectul de Hotărâre de Guvern.
“Grafitul poate deveni un mineral strategic pentru Statul Roman, datorită asocierii acestui mineral cu înalta tehnologie (materie prima pentru grafen folosit in noua industrie energetica, industria aerospațială, circuite integrate, panouri solare, unități de stocare și eliberare ultrarapida a energiei, etc.). (…) Redeschiderea perimetrelor miniere va contribui la dezvoltarea regionala atât prin crearea de locuri de munca directe și în activitățile conexe, cât și prin dezvoltarea pe verticală a altor activități care au ca obiect prelucrarea si respectiv utilizarea produselor rezultate în urma valorificării superioare a grafitului”, mai arată cei de la Ministerul Economiei.
Acum un an, Societatea Națională a Sării Salrom, controlată de Guvern prin Ministerul Economiei, lansa în sistemul electronic de achiziții publice o licitație pentru achiziționarea unui studiu de fezabilitate pentru exploatarea resurselor de grafit. Era vorba despe “exploatarea și valorificarea superioară a șisturilor grafitoase de la cariera Ungurelașu și Cătălinu – Baia de Fier”. Licitația a fost câștigată de Roland Berger.
Cariera Ungurelașu a fost închisă în anii 2000 pentru că nu ar fi fost profitabilă
În România nu există grafit în stare pură, ci doar în șisturi grafitoase. Singurul loc din țară în care se extrăgeau aceste șisturi a fost exact zona Baia de Fier, în județul Gorj, și se scoteau circa 40.000 de tone pe an. Cariera Ungurelașu, cea care ar putea fi redeschisă acum, a fost închisă în anii 2000, pentru că nu ar fi fost profitabilă, dar ea mai are încă licență activă, cel puțin potrivit unor informații primite de noi de la ANRM acum doi ani.
Procesul de redeschidere a minelor de magneziu şi grafit ar putea începe în 2023, cu anumite condiţionări privind calitatea în ceea ce priveşte minele de grafit, a anunţat în mai 2022 ministrul Economiei, Florin Spătaru.
„Ca să concluzionăm: ne propunem ca până la sfârşitul anului să finalizăm aprobarea acestor acte normative, urmând ca investiţiile efective să poată să fie realizate începând cu 2023. Pentru asta discutăm cu Comisia Europeană, pentru a găsi resursele necesare prin fonduri europene pentru retehnologizare”, a afirmat atunci Florin Spătaru.
