Omul de afaceri Nicolae Badea a fost trimis în judecată joi de DNA într-un dosar de fraudare a fondurilor europene. DNA a emis un comunicat de presă, fără a-l menționa pe omul de afaceri, dar G4Media arată că este vorba despre Nicolae Badea, patronul Computerland, ginerele lui Ion Dincă și fost patron al clubului Dinamo.
Nicolae Badea este ginerele lui Ion Dincă (zis ”Dincă Te leagă”), fost prim-vicepremier în ultimul guvern comunist, deținător al mai multor poziții de forță în ierarhia de partid și de stat înainte de 1989. Dincă a fost condamnat la 15 ani de închisoare pentru participare la reprimarea revoluției din 1989, dar a făcut doar cinci ani de închisoare.
Celălalt ginere al lui Ion Dincă este un alt cunoscut al DNA, afaceristul condamnat deja la peste 10 ani de închisoare cu executare, Gabriel Popoviciu. Acesta a fugit în Marea Britanie înainte de condamnare, înștiințat probabil de iminenta decizie defavorabilă a instanței.
În prezent, Popoviciu se luptă cu statul român pentru a nu fi extrădat și încearcerat.
Vezi aici Adamescu și Popoviciu ar putea fi extrădați de Marea Britanie în România, în acest an
Nicolae Badea a devenit după căderea comunismului unul dintre cei mai influenți oameni de afaceri din România. El a adus în țară francizele Pizza Hut și KFC, a înființat compania de IT Computerland, a condus clubul de fotbal Dinamo București.
Potrivit Gazeta Sporturilor, Nicolae Badea este din nou implicat la Dinamo, echipă aflat într-o situație financiară critică.
Comunicare oficială DNA
Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate,
– a unui om de afaceri, pentru săvârșirea infracțiunii de folosire sau prezentarea cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete dacă fapta a avut ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene, în formă continuată (11 acte materiale)
– o persoană fizică, manager financiar în cadrul proiectului Crearea rețelei de dezvoltare rurală „CAIR” (Centre de Asistență și Informare Rurală), pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la folosire sau prezentarea cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete dacă fapta a avut ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene, în formă continuată (7 acte materiale)
În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut în esență următoarea stare de fapt:
În calitate de reprezentant legal al unei asociații beneficiare a unui contract cu finanțare europeană, inculpatul om de afaceri ar fi depus la Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (AM POSDRU), în perioada ianuarie 2010 –octombrie 2013, mai multe documente false, pe baza cărora ar fi obținut pe nedrept suma de 206.089 lei. Sumele de bani ar fi fost obținute în cadrul proiectului „Crearea rețelei de dezvoltare rurală „CAIR” (Centre de Asistență și Informare Rurală).
Obiectivul general al proiectului era acela de a îmbunătăți calitatea vieții prin conectarea populației din mediul rural la informație și educație în scopul dezvoltării culturii antreprenoriale, a capacității manageriale și a spiritului asociativ și civic, precum și a solidarității comunităților rurale din zona țintă.
Între documentele false depuse pentru rambursarea cheltuielilor figurau acte întocmite în numele unor persoane angajate fictiv în cadrul proiectului, dar și în numele unor persoane care, deși angajate în cadrul proiectului, nu au derulat în realitate activitățile menționate în actele respective. Cheltuielile aferente documentelor false (cheltuieli cu salarizarea angajaților fictivi, cheltuieli cu deplasările efectuate de către angajații fictivi sau angajați care în realitate nu au efectuat deplasările respective) ar fi fost solicitate la rambursare în cadrul cererilor depuse la autoritatea de management.
Omul de afaceri ar fi fost ajutat de managerul financiar al proiectului, coinculpat în cauză, prin aceea că ar fi verificat și semnat documente care atestau împrejurări nereale cu privire la cheltuielile solicitate la rambursare.
În cauză au fost instituire măsurii asigurătorii asupra bunurilor celor doi inculpați.
Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) a comunicat că se constituie parte civilă în procesul penal cu suma de 209.161 lei, reprezentând prejudiciul creat în cadrul proiectului.
Dosarul a fost trimis spre judecare la Tribunalul București.
Facem precizarea că trimiterea în judecată și acordul de recunoaștere a vinovăției reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale, situație care nu poate să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.
