Norvegia îşi amână cu trei săptămâni, până pe 15 aprilie, decizia în privinţa unei posibile reluări a utilizării vaccinului anti-COVID-19 dezvoltat de compania AstraZeneca în colaborare cu Universitatea Oxford, a anunţat vineri Institutul Norvegian de Sănătate Publică (FHI), citat de agenţiile de presă AFP şi Reuters.
Autorităţile norvegiene au suspendat pe 11 martie vaccinările cu acest ser, după ce mai multe persoane tinere inoculate au fost spitalizate din cauza unor simptome atipice, precum cheaguri sangvine, hemoragii şi concentraţii scăzute de plachete sangvine, iar unele dintre ele au decedat.
Nicio legătură nu a fost stabilită până în prezent cu vaccinul produs de compania britanico-suedeză, dar medicii dintr-o echipă norvegiană au spus că văd în acele cazuri rare, dar grave, consecinţa „unei puternice reacţii imunitare” declanşată de către acel ser.
„Am decis să prelungim perioada de suspendare şi să luăm o nouă decizie pe 15 aprilie”, a declarat Camilla Stoltenberg, directoarea FHI, pentru postul de televiziune NRK.
„Am demarat mai multe analize pentru a afla dacă există un raport de cauzalitate şi pentru a avea o bază mai bună în stabilirea riscului real şi o analiză cost-beneficii pentru diferite grupe de vârstă. Pentru a afla mai multe informaţii, avem nevoie de mai mult timp”, a adăugat ea.
Suspendarea prelungită până pe 15 aprilie va întârzia cu una-două săptămâni campania de vaccinare din Norvegia, au precizat reprezentanţii FHI. Rezidenţii care au primit deja prima doză de vaccin nu vor putea să primească în acest stadiu şi doza de rapel.
Norvegia este una dintre cele 12 ţări europene care au suspendat utilizarea vaccinului AstraZeneca-Oxford din motive de siguranţă, însă cele mai multe dintre ele şi-au reluat apoi campaniile de vaccinare cu acest ser după recomandările formulate de Agenţia Europeană pentru Medicamente (EMA) şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS).
Vaccinul AstraZeneca este suspendat şi în ţara învecinată Danemarca, dar alte ţări nordice, precum Finlanda, Islanda şi Suedia, au decis să îl folosească şi să îl rezerve persoanelor vârstnice.
Agenţia Europeană pentru Medicamente (EMA) a precizat că beneficiile vaccinului AstraZeneca-Oxford în ceea ce priveşte protejarea oamenilor de a muri sau de a fi spitalizaţi din cauza maladiei COVID-19 depăşesc substanţial posibilele riscuri medicale. OMS a sprijinit la rândul ei acest vaccin.
Reprezentanţii companiei AstraZeneca afirmă că o examinare a datelor de siguranţă obţinute de la peste 17 milioane de persoane inoculate în Marea Britanie şi în Uniunea Europeană cu acest vaccin nu a găsit nicio dovadă care să ateste un risc sporit de cheaguri sangvine.
Norvegia a raportat cinci cazuri în care persoane vaccinate cu serul AstraZeneca au fost ulterior spitalizate din cauza unor cheaguri sangvine, hemoragii şi concentraţii mici de plachete sangvine. Trei dintre acele persoane au decedat.
O a şasea persoană spitalizată, care a primit acelaşi vaccin, a murit din cauza unei hemoragii cerebrale şi prezenta la rândul ei o concentraţie scăzută de plachete sangvine, au precizat autorităţile norvegiene.
Norvegia foloseşte în campania sa de imunizare vaccinuri dezvoltate de alianţa Pfizer-BioNTech şi compania Moderna şi să speră să folosească vaccinul Johnson & Johnson, odată ce primele doze furnizate de acest grup farmaceutic american vor sosi în Europa.
Această ţară nu face parte din Uniunea Europeană, dar îşi primeşte vaccinurile prin programul european de achiziţii, în virtutea căruia Suedia cumpără mai multe doze decât are nevoie, apoi le transferă Norvegiei.
Norvegia a avut unele dintre cele mai mici rate de infectare şi de deces din Europa de la începutul pandemiei de COVID-19, dar se confruntă în prezent cu o creştere rapidă a spitalizărilor, provocată de variantele mai contagioase ale virusului SARS-CoV-2.
