În contexul zilei Unirii Principatelor Române, PedagoTeca vă propune vizitarea Palatul Patriarhiei, clădire ce a fost construită la începutul secolului al XX-lea, pe locul fostei săli a Adunării Deputaților de pe Dealul Mitropoliei din București. Aici, la 24 ianuarie 1859, Adunarea electivă a Țării Românești, prezidată de Mitropolitul Nifon, a votat actul unirii Munteniei cu Moldova prin alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor al Principatelor Române.
Când poate fi vizitat
În perioada martie 2014 – decembrie 2015 monumentul istoric Palatul Patriarhiei a beneficiat de ample lucrări de consolidare și restaurare, finanțate din fondurile Uniunii Europene, ale Guvernului României și ale Patriarhiei Române.
Finalizarea la timp a lucrărilor a dat posibilitatea deschiderii Palatului pentru a fi vizitat de publicul care dorește să se bucure de frumusețea arhitecturală a acestui monument istoric reprezentativ pentru București. La palat funcționează un muzeu și un punct de informare turistică.
Vizitarea Palatului Patriarhiei se face gratuit, în grupuri, însoțite de ghizii Ansamblului Patriarhal, de luni până vineri între orele 09-16, cu excepția sărbătorilor religioase și legale.
Palatul Patrarhiei 2016: peste șaizeci de mii de vizitatori
Palatul Patriarhiei a înregistrat la finalul anului 2016 peste șaizeci de mii de vizitatori, reflectând interesul real manifestat față de acest obiectiv turistic al Capitalei. Printre cei care au vizitat Palatul Patriarhiei în anul trecut au fost turiști și pelerini din România și din alte patruzeci țări.
Din istoricul Palatului Patrarhiei
Primele date despre dealul pe care va fi construit viitorul Palat al Camerei Deputaţilor, care apoi va deveni Palatul Patriarhiei, sunt din jurul anului 1650. Ideea de a avea în mijlocul mitropoliei sediul forului legislativ nu este pur întâmplătoare, acest aspect este rezultatul unor cutume ale vremurilor. Conform lor, Mitropolitul era de drept preşedintele boierilor, singurii cetăţeni cu drept de vot, reuniţi în adunarea deputaţilor.
Necesitatea de a avea sediul legislativului pe Dealul Mitropoliei este şi rezultatul faptului că prin tradiţie Mitropolitul nu putea să-şi părăsească locuinţa. Prin urmare obiceiul de a organiza adunarea deputaţilor la mitropolie devine o acţiune firească, în acest sens o parte din chiliile călugărilor fiind transformate într-o construcţie care să permită reuniunile oficiale ale legislativului.
Citește și: Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava are cele mai multe brevete de invenție în 2016
În 1881 are loc repararea şi reamenajarea vechii construcţii a Adunării Deputaţilor, obţinute din transformarea chiliilor şi este adăugat un amfiteatru, asemănător Palatului Deputaţilor Germani (Reichstag). Amfiteatrul creat era mare, cochet, spaţios şi avea două rânduri de loji şi o galerie. Deputaţii îşi desfăşurau şedinţele în sala de şedinţe, o sală cu scaune dispuse în semicerc, în partea din faţă a acestuia exista o tribună, iar în dreapta tribunei era amplasată banca miniştrilor. Clădirea era deschisă publicului pentru vizitare doar în afara orelor de şedinţă, în urma acordului obţinut de la unul din funcţionarii instituţiei. Cetăţenii români puteau lua parte la lucrările camerei doar dacă aveau semnătura unui deputat pe un tichet de intrare, cetăţenii străini având nevoie de semnătura ambasadei ţării sale.
În locul fostului palat al Adunării Deputaţilor, în 1907 a fost construit, după planurile arhitectului Dimitrie Maimarolu, noul palat al Camerei Deputaţilor, așa cum arată astăzi. Arhitectul Dimitrie Maimarolu a mai proiectat si urmatoarele construcţii: Palatul Cercului Militar Naţional din Bucuresti, Biserica Sfântul Silvestru din Bucuresti, Prefectura Judeţului Argeş, Catedrala Armeană (Biserica armenească) din Bucureşti, Hotelul Concordia din București, Casa Vorvorenilor din Craiova (actualul sediu al Mitropoliei Olteniei), Biserica Sf. Haralambie din Turnu Măgurele.
În perioada socialistă Palatul Patriarhiei a funcţionat ca sediu al Marii Adunări Naţionale, organul suprem al puterii de stat a Republicii Socialiste România. După evenimentele din 1989 a redevenit sediul Camerei Deputaţilor, iar din 6 decembrie 2010 clădirea se află în proprietatea Patriarhiei Române.
Surse foto: www.basilica.ro, www.societateamuzicala.ro
