Un patron de videochat, care deţinea studiouri în Bucureşti, a fost trimis în judecată de procurorii Parchetului General pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală, prejudiciul în acest caz fiind de 1,6 milioane lei.
În acelaşi dosar a fost trimisă în judecată şi o complice a patronului, acuzată că a înfiinţat în Cipru o firmă, prin intermediul căreia au fost încasate peste 7 milioane lei, banii proveniţi din activităţile de videochat în Bucureşti.
Potrivit unui comunicat al Parchetului General, în perioada 2010 – 2012, inculpatul a coordonat activitatea de videochat desfăşurată de mai multe persoane de sex feminin, în beneficiul său, în imobile situate în municipiul Bucureşti, aşa-zise „studiouri”.
În vederea ascunderii sursei impozabile a veniturilor obţinute din activitatea de videochat pentru sustragerea de la îndeplinirea obligaţiilor datorate bugetului consolidat al statului, inculpatul a determinat o femeie să înfiinţeze în Cipru o societate în conturile căreia să fie încasate sumele de bani provenite din activitatea de videochat, având ca obiect de activitate declarat, printre altele, creaţie şi instalare de hardware, crearea, comercializarea, închirierea şi promovarea de domenii şi pagini de internet, activităţi de consultanţă în afaceri.
7.808.357 lei tranzacționate prin băncile românești
Ulterior, inculpata a deschis pe numele societăţii conturi bancare în care au fost încasate sumele totale de 215.563 euro şi 2.235.767 USD (7.808.357 echivalent în lei), după care a efectuat transferuri către persoane fizice folosind ca justificare contracte de prestări servicii fictive.
Veniturile obţinute nu au fost declarate organelor fiscale, cu scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor datorate bugetului consolidat al statului, cu consecinţa cauzării unui prejudiciu în sumă totală de 1.678.796 lei (echivalentul a 390.327 euro, la un curs de schimb mediu de 4,301 euro/lei), din care 1.249.337 lei reprezintă impozit pe venit şi 429.459 lei reprezintă contribuţie de asigurări sociale de sănătate.
Faptele menţionate întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de evaziune fiscală în formă continuată (3 acte materiale aferente a 3 perioade fiscale – anii 2010 – 2012), respectiv complicitate la aceasta.
Procurorii au propus în cauză menţinerea măsurilor asigurătorii referitoare la inculpat, constând în sechestrul asigurător asupra mai multor bunuri imobile aparţinând acestuia, până la concurenţa sumei de 1.678.796 lei, precum şi luarea unor noi măsuri asigurătorii vizând alte bunuri imobile aparţinând inculpatului.
