Pensiile speciale: introduse de PSD-ul lui Ponta, combătute de USR

43 de senatori și deputați ai USR, la propunerea lui Cristian Seidler, au înregistrat propunerea legislativă de eliminare a pensiilor speciale

0

Pensiile speciale: introduse de PSD-ul lui Ponta, combătute de USR. Pensiile speciale ale parlamentarilor costă bugetul în prezent peste zece milioane de euro pe an. Pensiile speciale au fost introduse în 2015, la inițiativa PSD condus de Victor Ponta, și au beneficiat de sprijinul și votul UDMR, PLR (devenit ulterior ALDE) și PC.

 

În prezent, un număr de 768 de foști senatori și deputați sunt beneficiari de pensii speciale în valoare de peste 10 milioane de euro pe an. Pensia medie a unui parlamentar este de 5.843 de lei pe lună.

USR a depus în septembrie 2017 o inițiativă legislativă de abrogare a pensiilor speciale ale parlamentarilor, dar aceasta a fost blocată sistematic în comisia de specialitate, condusă de PSD.

În mai 2020, și liderul deputaților PNL, Florin Roman, a semnat o inițiativă de abrogare a acestor pensii speciale, dar propunerea sa nici măcar nu a mai ajuns în comisii, fiind blocată în Biroul Permanent al camerei Deputaților, structură dominată, de asemenea, de PSD.

Inițiativa USR și cum a fost blocată sistematic vreme de trei ani

Pe 13 septembrie 2017, cei 43 de senatori și deputați ai USR, la propunerea lui Cristian Seidler, au înregistrat propunerea legislativă de eliminare a pensiilor speciale ale parlamentarilor. Practic, useriștii propuneau abrogarea articolelor 49 și 50 din legea 96/2006 privind Statutul senatorilor și deputaților, cele care reglementau indemnizația pentru limită de vârstă, adică pensiile speciale. Totodată, propuneau și abrogarea legii prin care a fost modificat Statutul și introduse cele două articole, 49 și 50.

”Considerăm că este imperios necesar ca direcția pe care o imprimăm legislației să fie cea spre integritatea funcției sau demnității publice, spre impunerea unor criterii morale solide pentru cei care îndeplinesc funcția de parlamentar, care să rămână astfel pe toată perioada mandatului, spre limitarea privilegiilor și beneficiilor de care se bucură parlamentarii, în vederea revigorării încrederii în instituțiile statului, în general, și în Parlament, în special”, își argumenta Seidler inițiativa de abrogare a pensiilor speciale ale parlamentarilor.

Inițiativa USR a fost introdusă în circuitul legislativ. O săptămână mai târziu a primit aviz negativ de la Consiliul Legislativ. După două luni a venit și punctul de vedere al guvernului PSD, condus atunci de Mihai Tudose: inițiativa a fost criticată, dar se lăsa la latitudinea Parlamentului oportunitatea adoptării sale. La fel de neutru, deși nu conținea critici, a fost și punctul de vedere al Guvernului Orban, trimis în aprilie 2020: Parlamentul va decide.

Vezi și PSD vrea pensii speciale

În iunie 2020, la aproape trei ani de la înregistrarea la Parlament, inițiativa USR de eliminare a pensiilor speciale intră la dezbatere în primele comisii de specialitate, cele juridice, ambele dominate de PSD, ca de altfel, toate structurile Parlamentului. În mod deloc surprinzător, atât Comisia Juridică a Senatului, cât și cea a Camerei Deputaților au avizat negativ inițiativa.

Pentru a intra în plenul reunit al Parlamentului ca să fie votată, propunerea legislativă are nevoie și de raport însă din partea Comisiei de statut, condusă de PSD. Această comisie nu a luat niciodată însă în discuție inițiativa.

”PSD a schimbat președinții Comisiei de statut ca pe șosete. La un moment dat, nici noi, membrii comisiei, nu mai știam cine o conduce. Am avut vreo două ședințe în patru ani. Am solicitat de mai multe ori discutarea inițiativei privind eliminarea pensiilor speciale, dar degeaba”, a declarat pentru G4Media.ro deputatul PNL Gabriel Andronache, membru al comisiei.

La rândul său, deputatul USR Cristian Seidler, inițiatorul legii, a solicitat și el în mod repetat dezbaterea actului normativ, dar în zadar. Totuși, pe 18 iunie anul acesta, inițiativa fusese introdusă, deși nu avea raport, pe ordinea de zi a plenului comun al Camerei Deputaților și Senatului. A fost scoasă însă înainte de începerea ședinței, la propunerea PSD și cu voturile PNL, UDMR și Pro România.

La vremea respectivă, liberalii aveau propriul proiect de eliminare a pensiilor speciale ale parlamentarilor, înregistrat cu o lună înainte de Florin Roman, dar nesemnat de nimeni altcineva. Interesant este că, de această dată, Consiliul Legislativ a avizat favorabil inițiativa, deși cu trei ani mai devreme dăduse aviz negativ propunerii identice a USR. Actul normativ a rămas însă blocat la nivelul conducerii Parlamentului, dominată de PSD, nefiind nici măcar introdus în circuitul legislativ. Guvernul Orban, deși i s-a solicitat un punct de vedere, nu l-a transmis.

Astfel, în lipsa voinței politice, în special a PSD, dar nu numai, cele două inițiative de eliminare a pensiilor speciale zac în continuare în sertarele Parlamentului. Au fost cazuri când, fiindcă a existat această voință politică, s-au adoptat legi într-o singură zi în ambele Camere ale Legislativului. Cel mai recent exemplu este legea care permite Parlamentului să stabilească data alegerilor pentru Senat și Camera Deputaților în detrimentul guvernului. Inițiat de PSD, ALDE și UDMR, actul normativ a fost adoptat în aceeași zi, pe 27 iulie 2020, atât de Senat, cât și de Cameră.

Pensiile speciale au fost introduse în 2015

Pe 15 aprilie 2015, 228 de deputați și senatori de la toate partidele au înregistrat la Parlament o inițiativă legislativă pentru introducerea indemnizației pentru limită de vârstă, care a fost botezată imediat de presă drept ”pensia specială a parlamentarilor”. Deși inițial fusese semnat de mai mulți liberali, aceștia și-au retras ulterior semnăturile.

”Din perspectiva rolului ce îl are Parlamentul, se desprinde gradul sporit de responsabilitate în respectarea și îndeplinirea intereselor cetățenilor, prin interzicerea deputaților și senatorilor de a exercita orice altă funcție de autoritate publică sau activitate comercială incompatibilă cu statutul de parlamentar, astfel, acordarea dreptului la indemnizația pentru limită de vârstă apare ca o necesitate ce își are esența în statutul parlamentar”, se arăta în expunerea de motive a inițiativei.

”Dispozițiile prevăzute de prezenta lege au în vedere rolul Parlamentului ca putere de stat, răspunderea și complexitatea pe care o presupune exercitarea demnității de parlamentar pentru garantarea integrității, independenței și imparțialității în fața națiunii”, mai susțineau inițiatorii.

Vezi și Avocatul Poporului, Renate Weber, atacă la CCR legea care desființează pensiile speciale

Consiliul Legislativ a avizat favorabil propunerea legislativă, iar Guvernul Ponta anunța că nu susține proiectul, invocând acordul pe care România îl avea atunci cu FMI.

La mai puțin de o lună distanță, comisia pentru statut a adoptat un raport de admitere a legii privind introducerea pensiilor speciale ale parlamentarilor. Singurul vot împotrivă a venit din partea reprezentantului PNL, care a precizat că așa i-a fost trasat de partid. Apoi, pe 16 iunie, legea a fost adoptată cu 303 voturi ”pentru” și 124 de voturi ”împotrivă”, ale celor de la PNL.

Actul normativ a fost retrimis în Parlament pentru reexaminare de către președintele Iohannis. După câteva ajustări, pe 15 decembrie 2015, la două luni de la incendiul din clubul Colectiv, parlamentarii și-au votat din nou, cu o largă majoritate și aplaudând frenetic, propriile pensii speciale. S-au înregistrat 287 de voturi ”pentru”, 5 abțineri și un singur vot ”împotrivă”. Liberalii au părăsit atunci sala de plen.

În cinci ani, s-a ajuns ca un număr de 768 de foști senatori și deputați să fie beneficiari de pensii speciale în valoare de peste 10 milioane de euro pe an, pensia medie a unui parlamentar fiind de 5.843 de lei pe lună.

Deși a fost principalul promotor al acestei legi și, ulterior, a sabotat sistematic orice tentativă de a elimina pensiile speciale, PSD a încercat să joace la imagine pe acest subiect. În 2016, Liviu Dragnea, la acea vreme președintele partidului, își dădea demisia din Parlament cu scopul declarat de a nu beneficia de pensia specială. La fel făcea și Marcel Ciolacu. Nici Dragnea, nici Ciolacu însă nu doar că nu au întreprins niciun demers în ultimii patru ani pentru abrogarea acestor privilegii, dar au blocat orice inițiativă în acest sens. Mai mult, Marcel Ciolacu, ajuns între timp succesorul lui Dragnea în fruntea PSD și a Camerei, și-a anunțat din nou intenția de a demisiona din Parlament. A făcut acest gest cu o zi înainte USR, după ce a aflat ”pe surse” de intenția useriștilor, furând astfel startul a ceea ce a fost taxat rapid drept ”un nou episod de campanie electorală”.

Pensii speciale pentru parlamentari

768 de foști senatori și deputați sunt beneficiari de pensii speciale în valoare de peste 10 milioane de euro pe an, se arată în răspunsurile furnizate de Parlament. Pensia medie a unui parlamentar este de 5.843 de lei pe lună.

Cuprinse între 2.000 de lei, cea mai mică, și 12.000 de lei, cea mai mare, cele 768 de pensii speciale ale parlamentarilor costă cât 3.268 de pensii medii ale românilor de rând.

De menționat că un fost parlamentar primește o pensie specială de minimum 2.000 de lei pe lună pentru patru ani de mandat, în vreme ce un român de rând primește, în medie, 1.373 de lei pe lună după 35 de ani de muncă.

Pensiile speciale ale deputaților

Potrivit informațiilor furnizate de Camera Deputaților la solicitare G4Media.ro, 542 de foști deputați sunt beneficiari de pensii speciale. Cea mai mică pensie este de 2.037 de lei, iar cea mai mare este în cuantum de 12.168 de lei.

Practic, Camera Deputaților cheltuiește lunar 2.768.947 de lei cu pensiile speciale. Efortul bugetar anual se ridică la 33.227.364 de lei.

”În evidenţele Camerei Deputaţilor, la data de 01.01.2020 figurează un numar de 542 de beneficiari ai indemnizaţiei pentru limită de vârstă acordată în baza Legii nr. 96/2006 privind statutul deputaţilor şi senatorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Cuantumul totalul al indemnizaţiilor pentru luna decembrie 2019, plătite în data de 15.01.2020 a fost de 2.768.947 lei”, se arată în răspunsul transmis G4Media.ro.
Pensiile speciale ale senatorilor

La acceași solicitare, Senatul a transmis că are în evidențe 227 de foști senatori care primesc pensii speciale. Cea mai mică pensie, plătită pentru un mandat incomplet de doar 28 de luni, este în cuantum de 2.883 de lei pe lună. Cea mai mare pensie specială a unui senator, pentru 3 mandate de câte 4 ani, este de 12.167 de lei pe lună.

Senatul cheltuiește lunar 1.719.173 de lei cu pensiile speciale. Anual, cheltuielile sunt de 20.630.076 de lei.

Pensiile speciale pentru parlamentari au fost introduse în 2015, fiind modificat în acest sens statutul senatorilor și deputaților (vezi articolul 49 al legii 96 din 2006).

Luna trecută (decembrie 2019 – n. red.), Parlamentul a votat abrogarea tuturor pensiilor speciale ale civililor, inclusiv pe cele ale senatorilor și deputaților. Înalta Curte a contestat însă această abrogare la Curtea Constituțională, deoarece printre pensiile speciale anulate se numără și cele ale magistraților. Prin urmare, toate pensiile speciale sunt încă în vigoare (între timp, CCR a respins abrogarea pensiilor speciale – n. red.).

Vezi și Casoteca.ro/magazin/

Lăsaţi un mesaj

Te rugăm să adaugi un comentariu
Vă rugăm să completaţi numele