După mai multe săptămâni de negocieri în coaliția de guvernare, partidele au ajuns la un acord de principiu privind reducerea cheltuielilor din administrația publică, cu un obiectiv declarat de scădere de 10% a costurilor la nivelul aparatului central și local.
Măsura vizează restructurarea unor posturi, comasarea unor direcții și o mai bună eficientizare a resurselor financiare. Cu toate acestea, PSD a cerut amânarea aplicării imediate, motivând că o reducere bruscă ar putea afecta funcționarea unor instituții esențiale.
Reforma administrativă, din nou amânată
Potrivit surselor politice citate de Mediafax, liberalii au susținut o aplicare rapidă, încă din 2025, pentru a demonstra seriozitatea promisiunilor de reducere a cheltuielilor statului. În schimb, PSD a preferat o abordare graduală, ceea ce înseamnă că multe dintre instituțiile publice vor continua să funcționeze cu aceleași structuri încă un an.
Decizia menține astfel o administrație supradimensionată, în care numărul de angajați și cheltuielile salariale au crescut constant în ultimii ani.
O măsură necesară, dar evitată politic
Deși dificilă, o reducere de 10% ar fi una dintre puținele măsuri capabile să elibereze resurse bugetare reale. România are peste 1,2 milioane de angajați în sectorul public, iar o parte semnificativă a cheltuielilor statului merge către salarii și sporuri.
Economiștii atrag atenția că, fără o reformă administrativă reală, deficitul bugetar nu poate fi redus semnificativ, iar investițiile rămân blocate de birocrație.
Ce urmează
Surse din coaliție susțin că subiectul va fi reluat la începutul anului viitor, după evaluarea bugetară din primul trimestru. Dacă economia permite, guvernul ar putea reveni cu o nouă etapă de „optimizare” a cheltuielilor din administrație.
Chiar dacă decizia actuală e un pas timid, presiunea publică și fiscală face inevitabilă reluarea acestor tăieri. România are nevoie de un stat mai suplu, cu instituții eficiente și funcționari mai bine pregătiți, nu doar mai numeroși.
