Consolidarea clădirilor cu risc seismic, pregătirea instituţiilor statului şi a populaţiei pentru a face faţă riscului de dezastre produs de cutremur şi dotarea Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU) sunt cele trei paliere pe care trebuie să se intervină, a afirmat, astăzi, şeful Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU), Raed Arafat, în deschiderea simpozionului „43 de ani de la cutremurul din 1977”.
Raed Arafat a declarat: „Sunt trei paliere: palierul prevenirii, care este una dintre problemele majore, pentru că prevenirea înseamnă consolidarea clădirilor şi ştim că acest lucru merge încet. Din punctul de vedere al pregătirii populaţiei şi al pregătirii instituţionale, am avansat mult în ultimii ani (…). Al doilea palier este cel de pregătire al instituţiilor şi de pregătire a populaţiei. (…) Pe partea de răspuns s-au făcut paşi uriaşi, pot să spun, pentru că prin fondurile europene care au fost obţinute, s-au realizat achiziţii foarte importante. Avem în fiecare IGSU judeţean cel puţin două containere de căutare salvare, am început să cumpărăm tehnică grea de salvare, macarale, buldozere, echipamente pe care altădată nu le găseaţi în dotarea IGSU. Dovada este intervenţia echipei de la IGSU în Albania”.
Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INFP), împreună cu DSU, IGSU şi Biblioteca Naţională a României au organizat astăzi un simpozion înscris în programul instituţiilor statului dedicate Zilelor Protecţiei Civile din România.
Organizatorii evenimentului au afirmat într-un comunicat că participanţii la simpozion au avut prilejul de a dezbate subiecte din domeniul managementului riscului seismic la scară naţională – de la planificare strategică la acţiuni concrete, al ştiinţei şi tehnologiei puse în folosul acţiunilor de reducere a riscului seismic, al implicării comunitare, al creşterii gradului de conştientizare şi al acţiunilor de mobilizare, precum şi chestiuni legate de comunicarea şi percepţia riscului seismic şi educaţia ca mijloc de conştientizare şi creştere a rezilienţei, relatează Agerpres.
Pe 4 martie 1977, la ora 21.22, un cutremur cu magnitudinea de 7,2 grade pe scara Richter s-a produs în Vrancea, având efecte devastatoare asupra României. În circa 56 de secunde a făcut aproximativ 1.570 de victime, dintre care peste 1.390 numai în Bucureşti. În Capitală, peste 33 de clădiri mari s-au prăbuşit, cele mai multe fiind în centrul oraşului.
Datele oficiale arată că 1.578 de persoane şi-au pierdut viaţa în România (din care 90% în Bucureşti) şi 11.321 au fost rănite, în principal datorită prăbuşirii clădirilor. Seismul a avariat grav aproape 32.897 de locuinţe, din care 33 de clădiri de înălţime medie sau mare s-au prăbuşit în Bucureşti. 763 de unităţi industriale, 11 spitale şi 374 de grădiniţe şi şcoli au fost afectate, mai notează comunicatul INFP.
Citește și: Arafat: Au fost două apeluri de panică la 112 din cauza cutremurului
