Rata anuală a inflaţiei a urcat la 14,5% în luna mai 2022, de la 13,76% în aprilie, conform datelor publicate vineri de Institutul Naţional de Statistică (INS). Fondul Monetar Internațional estimează că economia României va crește cu 3,5% în 2022 și cu 4,5% în 2023, o îmbunătățire a prognozei față de estimările anterioare, a declarat vineri Jan Kees Martijn, şef de misiune pentru România.
Jan Kees Martijn a afirmat că economia României s-a recuperat bine din pandemia de Covid, dar acum se confruntă cu alte probleme puternice, deoarece războiul din Ucraina a adus noi riscuri.
Vezi și Rata inflației a mușcat adânc din economiile esticilor
„Fără o nouă escaladare a războiului, estimăm o creștere moderată de 3,5% în 2022 și de 4,5% în 2023, o creștere față de ultimele estimări ale FMI. Incertitudinea din jurul aceste prognoze este mare. Există riscuri din partea unei escaladări a războiului, a unei opriri a gazului rusesc, care va crește prețurile. Măsuri fiscale puternice vor fi necesare”, a declarat Martijn.
Potrivit lui, un motiv pentru această îmbunătățire a prognozei a fost estimarea privind creșterea economică a României în primul trimestru al acestui an. Totodată, oficialul a estimat că FMI a îmbunătăți estimările și pentru alte țări, inclusiv din regiune.
Majorarea pensiilor va trebui să devină mai predictibilă și reforma din PNRR trebuie implementată. Și creșterile de salarii din sectorul public trebuie să fie predictibile, a mai spus Martijn.
Însă oficialul FMI a declarat, despre o nouă majorare a pensiilor în acest an, că este rezonabil ca Guvernul să vadă ce poate fi făcut ca nivelul pensiilor să nu scadă.
„Realizăm că nivelul pensiilor din România nu este mare și că nivelul mare al inflației a erodat puterea de cumpărare a tuturor consumatorilor, și mai a ales a pensionarilor, care au capacitate mică să își suplimenteze principalul venit. Din această perspectivă, este rezonabil ca Guvernul să se mai uite o dată la nivelul pensiilor și să vadă ce poate și trebuie făcut să prevină ca nivelul pensiilor să scadă. Pensiile sunt o parte importantă a cheltuielilor guvernamentale și trebuie să fim precauți în a face ajustări, nu doar în acest an, ci în general. Încurajăm puternic autoritățile să se gândească la un sistem predictibil și sustenabil financiar”, a mai afirmat Jan Kees Martijn.
În plus, FMI recomandă Guvernului să elimine treptat plafonarea prețurilor la energie, până în martie 2023, pentru ca românii să nu simtă o creștere puternică de preț în aprilie 2023, când va expira măsura de plafonare a prețurilor.
„Prețurile energiei au crescut foarte puternic și rapid, creând probleme serioase pentru mulți utilizatori de energie. Autoritățile române au răspuns rapid și eficient cu o măsură care a inclus un plafon al prețurilor pentru mulți clienți. În același timp, nu credem că este o soluție bună pe termen lung. Acest sistem de plafonare și rambursare a furnizorilor este scump pentru buget. În plus, credem că este de asemenea important să ne asigurăm că consumatorii de energie primesc recompense să economisească energie din ce în ce mai mult, în timp. Un plafon de preț nu funcționează în acest sens. Recomandarea noastră este să trecem de la plafonarea prețurilor la o creștere graduală a prețurilor, cu un supliment țintit pentru cei care chiar au nevoie. Astfel, vei evita o creștere puternică de preț în aprilie 2023, când plafonarea prețurilor va expira”, a spus Martijn.
Jan Kees Martijn a mai afirmat că FMI nu va recomanda scăderea taxării pe carburanți, pentru că aceasta nu este o perioadă bună pentru această măsură.
FMI estimează, pe baza politicilor actuale, că deficitul bugetar va fi în acest an de 6,75%, deși intenția autorităților este de a reduce deficitul fiscal în 2022 la 5,8 la sută din PIB.
FMI susține că, pentru a reduce deficitul la un nivel sustenabil sub 3% din PIB și pentru a stabiliza datoria, pe partea veniturilor, ar trebui implementate măsuri de politică fiscală în valoare de cel puțin 2% din PIB, precum.
Impozitul pe venitul personal (PIT): Sistemul fiscal este complicat de scutiri pentru sectoare specifice, tratamente speciale (inclusiv un impozit pe dividende scăzut) și lacune (inclusiv prin micro-întreprinderi), care îi afectează foarte mult eficacitatea și corectitudinea. Este nevoie urgentă de o reformă cuprinzătoare pentru a curăța baza de impozitare între sectoare și surse de venit. Acest lucru ar putea genera mai mult de 1,25% din PIB. Introducerea progresivității pentru cei cu cele mai mari venituri ar putea genera venituri suplimentare și ar putea atenua inegalitatea ridicată a veniturilor din România.
Taxa pe valoarea adăugată (TVA): Eficiența sistemului de TVA din România este printre cele mai scăzute din UE. Creșterea eficienței TVA-ului la media UE prin extinderea și raționalizarea bazei, precum și consolidarea administrativă suplimentară (dincolo de îmbunătățirile deja programate) ar putea genera 1,25% din PIB.
Impozitul pe proprietate: reformele pentru a lărgi baza de impozitare, a face evaluările mai bazate pe piață și a simplifica proiectarea și implementarea ar putea genera aproximativ 0,25% din PIB.
Impozitarea emisiilor de carbon — odată ce creșterea actuală a prețurilor a scăzut — ar putea constitui o sursă suplimentară de venituri, contribuind totodată la tranziția ecologică a României. Astfel de venituri ar putea fi utilizate pentru a reduce impozitele pe venit pentru persoanele cu venituri mai mici.
BNR anticipa că rata anuală a inflaţiei IPC urma să atingă un maximum de 14,2%
Jan Kees Martijn a mai afirmat că „ne așteptăm la un vârf de creștere a prețurilor în această vară. O să asistăm la o descreștere graduală. Despre un nou acord de împrumut – nu am avut nicio discuție cu autoritățile române pentru un nou acord de împrumut de la FMI”.
„Preţurile de consum în luna mai 2022 comparativ cu luna aprilie 2022 au crescut cu 1,2%. Rata inflaţiei de la începutul anului (mai 2022 comparativ cu decembrie 2021) este 9,2%. Rata anuală a inflaţiei în luna mai 2022 comparativ cu luna mai 2021 este 14,5%. Rata medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (iunie 2021 – mai 2022) faţă de precedentele 12 luni (iunie 2020 – mai 2021) este 8,3%”, se menţionează în comunicatul INS.
Indicele armonizat al preţurilor de consum (IAPC) – indicator pentru determinarea inflaţiei la nivelul statelor membre ale UE, în luna mai 2022, comparativ cu luna aprilie 2022, este 101,22%.
În mai, rata anuală a inflaţiei, calculată pe baza acestui indice este 12,4%, iar rata medie a preţurilor de consum, în ultimele 12 luni (iunie 2021 – mai 2022), faţă de precedentele 12 luni (iunie 2020 – mai 2021), determinată pe baza IAPC, s-a situat la 7,1%.
BNR anticipa că rata anuală a inflaţiei IPC urma să atingă un maximum de 14,2% în luna iunie, potrivit Raportului asupra inflaţiei din luna mai.
„Pe termen scurt, rata anuală a inflaţiei IPC este anticipată să avanseze până în luna iunie, când ar urma să atingă un maximum de 14,2%. Evoluţia va avea loc pe fondul presiunilor din partea costurilor de producţie (cu energia, materiile prime, transportul), exacerbate recent de invazia Rusiei în Ucraina, ceea ce a ocazionat o transmisie relativ accelerată a acestora asupra preţurilor de vânzare ale bunurilor şi tarifelor serviciilor din coşul indicelui CORE2 ajustat. De asemenea, dinamica IPC va reflecta şi majorarea preţurilor la energia electrică şi gazele naturale în luna aprilie 2022, în condiţiile expirării măsurilor anterioare de compensare şi plafonare şi ale trecerii la noua schemă, care presupune condiţii de eligibilitate mai stricte. Totuşi, intensitatea acestor presiuni este apreciată a se diminua pe termen mediu, pe măsura disipării presupuse a efectelor asociate războiului”, se spune în Raportul publicat pe 12 mai.
În absenţa altor informaţii, BNR menţionează că proiecţia macroeconomică include ipoteza revenirii preţurilor energiei electrice şi ale gazelor naturale la niveluri contractuale actualizate (determinate pe baza mecanismelor pieţei liberalizate) în luna aprilie 2023, ceea ce va implica majorări însemnate la acest orizont.
Jan Kees Martijn, profesor asistent la Universitatea din Amsterdam
Jan Kees Martijn a ocupat funcţia de şef al diviziei în cadrul departamentului emisferei occidentale din cadrul FMI şi a fost şef al misiunii pentru Uruguay şi Jamaica. Înainte de a se alătura FMI, el a lucrat ca profesor asistent la Universitatea din Amsterdam, unde deţine şi un doctorat în economie. Fondul Monetar Internaţional (FMI) l-a desemnat pe Martijn şef de misiune pentru România, începând cu data de 19 noiembrie 2020. El l-a înlocuit pe Jaewoo Lee, care a primit un alt post în cadrul FMI.
