Președintele României, Nicușor Dan, a inițiat o amplă etapă de consultări cu reprezentanții sistemului judiciar pentru a identifica problemele structurale care blochează bunul mers al justiției.
Până în prezent, peste 250 de magistrați de la 27 de instanțe și 14 parchete au transmis observații și propuneri Administrației Prezidențiale, semnalând o nevoie reală de schimbare la nivelul bazei sistemului.
Potrivit informațiilor furnizate de Administrația Prezidențială, demersul urmărește să obțină o imagine clară asupra erorilor din sistem și a modului în care răspunderea magistraților poate fi eficientizată. Consultarea a vizat direct experiențele profesionale ale judecătorilor și procurorilor, în încercarea de a depăși blocajele administrative și politice care au întârziat reformele în ultimii ani.
Rezistența structurilor de conducere din sistemul judiciar
În timp ce un număr semnificativ de magistrați au răspuns invitației la dialog, conducerea unor instanțe și reprezentanți ai Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) au reacționat critic. Mai mulți judecători din CSM susțin că referendumul propus de Președintele României privind reforma justiției nu ar fi prevăzut de dispozițiile legale actuale și că o astfel de consultare populară ar putea fi interpretată ca o presiune asupra independenței magistraților.
Această divergență de opinii scoate în evidență o tensiune profundă între dorința de reformă a instituției prezidențiale și o parte a aparatului judiciar care respinge intervenția factorului politic în organizarea justiției.
Criticii sistemului actual atrag atenția că, în absența unui mecanism real de răspundere pentru greșelile judiciare, unii magistrați au ajuns să se comporte ca o castă privilegiată, imposibil de sancționat pentru erori care afectează cetățenii.
Obiectivele reformei propuse de Președintele României
Consultările lansate de Nicușor Dan vizează câteva puncte esențiale:
Eficientizarea modului în care sunt gestionate dosarele și reducerea timpilor de așteptare.
Clarificarea mecanismelor de sancționare în caz de rea-credință sau neglijență gravă.
Reducerea influenței politice în numirile de la vârful instanțelor.
În perioada următoare, Guvernul României și Administrația Prezidențială vor analiza propunerile primite de la magistrați pentru a decide dacă soluția referendumului este calea optimă pentru a debloca reforma justiției sau dacă schimbările vor fi operate prin pachete legislative directe.
Disputa rămâne una deschisă, având în vedere că reprezentanții CSM consideră că orice modificare majoră trebuie să pornească exclusiv din interiorul sistemului de justiție.
