Asociația Națională pentru Băuturi Răcoritoare (ANBR), care reprezintă interesele producătorilor de la nivel local, apreciază că o majorare a TVA cu 10% la băuturile cu zahăr ar genera un adevărat șoc industriei, iar inflația ar crește și mai mult. Deși o serie de voci credibile din zona medicală vorbesc despre cancerul care însoțește consumul în exces de zahăr, de deteriorarea excesivă a danturii sau a structurii oaselor, industria sucurilor carbo cu zahar plătește taxe, deci nu poate fi trecută cu vederea de guvernanți.
În România există 15 fabrici de profil care exportă în 10 state.
Asociația Națională pentru Băuturi Răcoritoare (ANBR) apreciază că eventuala creștere a TVA de la 9% la 19% doar pentru băuturi răcoritoare este o măsură discriminatorie, care îl va afecta în primul rând pe consumatorul român, ducând la o creștere și mai mare a inflației. „Măsură este una discriminatorie, pentru că vizează o singură categorie din produsele de bază care alcătuiesc coșul zilnic al românilor, și anume băuturile răcoritoare. Măsura ar penaliza tocmai o industrie cu o rată a colectării taxelor și impozitelor foarte bună și cu evaziune fiscală zero, afectând inclusiv atractivitatea sa ca angajator. În plus, un TVA mai mult decât dublu pentru băuturile răcoritoare va avea efecte negative asupra ratei inflației, aflate deja la cote îngrijorătoare, în principal din cauza creșterii prețurilor la produsele alimentare”, a explicat, într-un răsouns acordat Economica, Adelina Țînțariu, Director Executiv ANBR.
În 2010 vânzările au scăzut cu 50% în prima lună
Din datele ANBR, în 2010, când TVA a crescut cu 5 puncte procentuale, de la 19% la 24%, vânzările de băuturi răcoritoare au scăzut cu 50% în prima lună.
Industriei de băuturi răcoritoare i-au trebuit practic cinci ani pentru a-și reveni, iar revenirea completă s-a produs în contextul introducerii cotei TVA de 9% pentru alimentele de bază, în 2015.
„Dacă acum se ia în calcul o creștere cu 10 puncte procentuale peste noapte, fără o consultare publică, fără o consultare a industriei și fără un studiu de impact prealabil, această măsură ar reprezenta un adevărat șoc, care va avea un impact sever asupra industriei de băuturi răcoritoare, dar nu numai. Din păcate, cel mai mult vor avea de suferit consumatorii, aflați deja într-o situație dificilă și care simt în propriile buzunare efectele inflației tot mai mari în fiecare zi”, mai spune Țînțariu.
Câți bani generează industria băuturilor răcoritoare
În momentul de față, în România operează 15 fabrici de profil care exportă în peste 10 țări, iar numărul companiilor care îmbuteliază ape minerale, băuturi răcoritoare și băuturi naturale nealcoolice este de peste 800. Astfel, potrivit unui studiu privind impactul economic al industriei băuturilor răcoritoare din România, realizat de Deloitte România la comanda ANBR, industria băuturilor răcoritoare a contribuit cu peste 3,65 miliarde euro la economia României în perioada 2017-2020, din care peste 1 miliard de euro valoare adăugată brută directă. De asemenea, în acest interval, contribuția industriei la bugetul de stat se ridică la peste 1 miliard de euro, dintre care: peste 416 milioane euro reprezentând TVA și impozite indirecte, peste 310 milioane euro impozit pe venituri (angajați și societăți), 274 milioane euro contribuții de asigurări sociale.
Tot în perioada analizată, investițiile din acest sector au crescut producția de bunuri și servicii în economia românească cu 2.2 miliarde euro, echivalentul a 0.54% din producția din 2020. Mai mult, investițiile din industria băuturilor răcoritoare au crescut cu 916,9 milioane de euro valoarea adăugată brută – echivalentul a 0,46% din valoarea adăugată brută totală din 2020.
Ca urmare a investițiilor întreprinse în perioada 2017-2020, veniturile la bugetul de stat au crescut cu aproximativ 250 milioane de euro, cu un impact direct al valorii adăugate create de 292,7 milioane euro. Impactul investițiilor realizate între 2017 și 2020 s-a tradus și prin creșterea veniturilor la nivelul tuturor gospodăriilor, ajungând la 320 milioane euro, echivalentul a 0.37% din veniturile din 2020.
În perioada 2017-2020, industria băuturilor răcoritoare a susținut, în medie, anual, peste 70.000 de locuri de muncă (prin efect direct, indirect și indus). De asemenea, fiecare angajat din sectorul băuturilor răcoritoare a susținut, în medie, în acest interval, alte aproximativ 8,5 de locuri de muncă similare în economia națională. Majoritatea locurilor de muncă create prin intermediul investițiilor industriei băuturilor răcoritoare în perioada 2017 – 2020 au fost în industria prelucrătoare (18,4 mii locuri de muncă), urmată de serviciile de piață (14,8 mii locuri de muncă) și agricultură (9,2 mii locuri de muncă).
Din ANBR fac parte cei mai importanți producători de băuturi răcoritoare din industria românească, precum, Coca-Cola HBC România, Coca-Cola România, PepsiCo, Romaqua Group Borsec, Maspex România, Parmalat, Red Bull, Pfanner, dar și operatori din industrii conexe, precum furnizori de arome sau ambalaje ca Dohler și Tetra Pak.
