Compania de stat ucraineană Naftogaz a anunțat luni semnarea unui prim acord cu SOCAR din Azerbaidjan pentru importul unui volum mic de gaze naturale azere, livrate prin ruta transbalcanică. Gazul va tranzita Bulgaria, România și Moldova, înainte de a ajunge în Ucraina – o premieră logistică ce demonstrează utilitatea rețelei regionale de transport, dar și capacitatea României de a juca un rol-cheie în sprijinul energetic al Ucrainei.
„Pentru prima dată, o livrare de gaz în scop de testare este transportată pe ruta transbalcanică, de-a lungul coridorului Bulgaria-România-Ucraina”, se precizează în comunicatul oficial publicat de Naftogaz.
Deși cantitatea este una redusă, atât oficialii ucraineni, cât și reprezentanții companiei o consideră un pas esențial din punct de vedere strategic. Directorul executiv Serhii Korețki a subliniat că acordul deschide calea unei cooperări pe termen lung între Azerbaidjan și Ucraina, cu România jucând rolul de stat de tranzit crucial.
Gaz azer, nu gaz rusesc: diversificare și precauție
Ucraina a devenit din 2022 tot mai dependentă de gazul din surse alternative, în special după atacurile rusești care au distrus parțial infrastructura internă de producție. Pe lângă importurile din Slovacia și Ungaria, Kievul explorează acum și ruta sudică prin Grecia, Bulgaria și România – coridor ce oferă acces la gaz lichefiat (GNL) din terminalele grecești și turcești, dar și la surse sigure precum Azerbaidjan.
Vezi și Turcia şi-a dublat importurile de petrol din Rusia în 2022
Ministrul ucrainean al Energiei, Svitlana Grînciuk, a subliniat că această rută este „extrem de importantă” pentru sezonul de iarnă 2025/26, atât din punct de vedere energetic, cât și geostrategic. O sursă din industria de profil a declarat pentru Reuters că Ucraina monitorizează cu strictețe originea gazelor, pentru a preveni infiltrarea gazului rusesc prin rute ocolitoare. „Este gaz azer, este controlat. Vom continua să dezvoltăm această cooperare”, a afirmat sursa.
România, parte a soluției energetice europene
Acordul dintre Naftogaz și SOCAR reconfirmă poziția României în rețeaua energetică a Europei de Est. Chiar dacă volumele sunt momentan simbolice, folosirea infrastructurii românești aduce venituri directe statului și demonstrează relevanța sa geopolitică în sprijinul Ucrainei.
În acest context, devin vizibile contradicțiile dintre realitatea energetică și discursul suveranist intern – potrivit căruia Uniunea Europeană ar distruge economia României și ar favoriza interesele altora. De fapt, România este o punte esențială între Caucaz și Ucraina, valorificând poziția sa strategică și rețeaua de conducte modernizată în ultimul deceniu.
Această cooperare este și o replică tăcută, dar fermă, la narațiunile promovate de liderii suveraniști români, mulți dintre ei aliniați retoric la „modelul rusesc” de a învinui Occidentul pentru toate problemele interne.
