România, țară agricolă, a importat alimente, băuturi și tutun de 2,45 miliarde de euro în 4 luni din 2019

0

În primele 4 luni din 2019, România – țară despre care se spune că ar fi „eminamente agricolă” – a importat alimente, băuturi și tutun de 2,45 miliarde de euro, cu peste 13% mai mult decât în aceeași perioadă din 2018. Exporturile, la aceeași grupă de produse, au fost de 1,73 miliarde de euro, reiese din statisticile oficiale analizate de REVISTA PATRONATELOR.

Ponderea importurilor de alimente, băuturi, tutun, produse agricole și animale vii în totalul importurilor României din primele 4 luni a fost de peste 8%, arată datele raportate luni de Institutul Național de Statistică – INS.

Această pondere a alimentelor în totalul importurilor a fost uneori mai mică de 8%, dar a crescut în ultimii 4-5 ani, fiind acum comparabilă doar cu cele înregistrate în anii de criză 2009-2010.

De ce importăm atât de multă mâncare

Despre România se spune oficial că este „o țară eminamente agricolă”, cu un potențial de producție capabil să hrănească cel puțin 50 de milioane de persoane. Adică, de aproape trei ori mai mult decât populația locală.

Iată, însă, că realitatea statistică relevă o țară eminamente importatoare de alimente, cu ponderi de peste 60% ale importurilor în consumul local la aproape toate categoriile de alimente. Și aici nu vorbim despre produse exotice (cafea, citrice, dulciuri de notorietate mondială etc.), ci de cele mai banale sortimente – de la legume și fructe până la brânză, slănină și chiar ape minerale.

Citește și Dublul-Standard e lege din septembrie: comercianții pot primi amenzi de până la 4% din cifra de afaceri.

Întrebarea nu este de ce importăm mâncare (ca orice altă țară de pe planetă), ci de ce importăm atât de multă mâncare, mai ales în raport cu potențialul nostru agricol.

Cauze ar fi mai multe. Le enumerăm, în continuare, pe cele mai relevante:

– Capacitățile de stocare pe termen lung (de exemplu, din toamnă până în primăvară), în depozite frigorifice sau cel puțin cu atmosferă controlată, sunt atât de mici încât nu pot reține mai mult de o treime din recolte. Suntem, astfel, nevoiți să vindem produsele agricole imediat după recoltare, la prețuri derizorii, în loc să le depozităm și să le valorificăm – la prețul corect – în iarnă și în primăvară;

– Subvențiile primite de agricultori sunt, în România, net inferioare celor din Uniunea Europeană, lucru care duce la incapacitatea românilor de a concura onest cu ceilalți europeni, chiar pe piața românească;

– Prețurile mici, marketingul intensiv, cantitățile suficiente la livrare și calitatea prezentării – susținute puternic în statele de unde importăm – îi determină pe comercianții mai mici și mai mari de la noi să prefere alimentele din import în detrimentul celor românești;

– Condițiile drastice de calitate și de cantitate, impuse (pe bună dreptate, dar uneori exagerat) de către marii retaileri, reduc până spre zero accesul producătorilor români în supermarketurile din România;

– Ca element de noutate, chiar și locuitorii din mediul rural se aprovizionează cu alimente din import, din hipermarketurile de la oraș, iar marile lanțuri de retail se extind agresiv către zonele rurale.

Vestea bună este că în ultimii ani au apărut o serie de asocieri ale agricultorilor români, atât la nivelul producției, cât și la nivelul punerii pe piață. Iar marii retaileri au arătat o deschidere generoasă către aceste asocieri, inițiind programe de sprijin pentru ameliorarea calității și chiar rezervând, în magazinele lor, spații destinate special produselor recoltate din România.

Deocamdată, importurile noastre de mâncare cresc și iar cresc, mai ales în primele 3-4 luni din an, când producția locală este natural zero, iar depozitele locale sunt – nenatural, de data asta – și puține, și goale.

Citește și Display Curbat la BMW iNEXT – o premieră pentru interiorul unui automobil

Deficitul comercial cu produse agricole se menține la peste 700 de milioane de euro

În aceeași perioadă (ianuarie-aprilie) din 2019, exporturile de produse agricole au însumat doar 1,73 miliarde de euro, astfel că deficitul comercial la această grupă a fost de 720 de milioane de euro, mai arată datele INS.

Acest deficit este în ușoară scădere față de cel din aceeași perioadă a anului trecut, dar relevă încă o realitate tristă: România exportă ingrediente brute și importă alimente procesate. Exportăm roșii, importăm ketchup; exportăm grâu și importăm pâine (congelată); exportăm carne sau chiar animale vii și importăm mezeluri; exportăm fructe în stare crudă și importăm dulcețuri…

Leul, condamnat să se deprecieze: Deficitul comercial total a trecut de 5 miliarde de euro

Per ansamblu, decalajul dintre importuri și exporturi – deficitul balanţei comerciale – în primele 4 luni din 2019 a fost de 5,03 miliarde de euro, mai mare cu 1,29 miliarde de euro decât cel înregistrat în aceeași perioadă din 2018, arată datele INS. Valoarea de 5 miliarde de euro a deficitului comercial nu a mai fost întâlnită în ultimii 10 ani, iar presiunile pe cursul valutar au devenit atât de mari, încât leul s-a depreciat în prima parte a anului la cote nemaiîntâlnite.

Adâncirea decalajului dintre importuri și exporturi – deficitul comercial – pune presiuni pe cursul valutar, întrucât pentru a cumpăra mai multă marfă din import e nevoie de mai multă valută, care astfel se apreciază în defavoarea leului românesc.

Reamintim că deficitul comercial din trimestrul I 2019 a atins recordul ultimilor 11 ani – 3,6 miliarde de euro.

Iar în anul 2018 deficitul balanţei comerciale a atins recordul istoric anual de 15,13 miliarde de euro, mai mare cu 2,17 miliarde de euro decât cel înregistrat în anul 2017.

Importurile cresc de două ori mai rapid decât exporturile

„În perioada ianuarie-aprilie 2019, exporturile au însumat 23,06 miliarde de euro, iar importurile au însumat 28,1 miliarde de euro. Exporturile au crescut cu 3,8%, iar importurile cu 8,3%, comparativ cu perioada ianuarie-aprilie 2018”, menționează INS.

„În perioada ianuarie-aprilie 2019, ponderi importante în structura exporturilor şi importurilor sunt deţinute de grupele de produse: maşini şi echipamente de transport (48% la export şi 36,9% la import) şi alte produse manufacturate (32% la export şi respectiv 30,3% la import)”, mai arată datele INS.

Presiuni pe cursul leu/euro: Deficitul cu UE reprezintă două treimi din total

Valoarea schimburilor intra-UE28 de bunuri în perioada ianuarie-aprilie 2019 a fost de 17,9 miliarde de euro la expedieri şi de 21,13 miliarde de euro la introduceri.

A rezultat, astfel, un deficit de 3,2 miliarde de euro, adică 64% din deficitul comercial total al României.

Comerțul cu UE reprezintă 77,6% din total exporturi şi 75,2% din total importuri.

Presiuni și pe cursul leu/dolar: deficitul cu restul planetei a urcat la 1,8 miliarde de euro.

Citește și BNR a crescut de la 3% la 4,2% prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an

Valoarea schimburilor extra-UE28 de bunuri (practic, cu tot restul planetei) a fost, în perioada ianuarie-aprilie 2019, de 5,15 miliarde de euro la exporturi şi de 6,97 miliarde de euro la importuri.

Acest deficit, de 1,8 miliarde de euro, pune presiuni pe cursul leu/dolar, valuta americană fiind principala monedă în care se realizează schimburile externe cu țările din afara UE.

Dolarul american este încă important în economie, deoarece în această monedă sunt plătite importurile din afara UE ale României, mai ales gazul rusesc. Ar mai fi cafeaua, electronicele din SUA și Asia, citricele din Turcia și din „țările calde” sau diversele articole aduse din China.

Deficit de 1,3 miliarde de euro în luna Sărbătorilor Pascale

În luna aprilie 2019 (luna Sărbătorilor Pascale), exporturile României au însumat 5,53 miliarde de euro, iar importurile au însumat 6,91 miliarde de euro, rezultând un deficit de 1,38 miliarde de euro.

„Faţă de luna aprilie 2018, exporturile din luna aprilie 2019 au crescut cu 5,7%, iar importurile au crescut cu 10,6%”, a mai comunicat INS.

Lăsaţi un mesaj

Te rugăm să adaugi un comentariu
Vă rugăm să completaţi numele