Savonea, în pericol de revocare de la șefia CSM

0

Şapte membri ai CSM au transmis plenului Consiliului o propunere pentru revocarea judecătoarei Lia Savonea din funcţia de preşedinte, pe motiv că aceasta a nesocotit “în mod manifest” atribuţia de reprezentare “care impune echilibru, onestitate şi neutralitate”.

Ei invocă “modul defectuos” în care aceasta şi-a exercitat atribuţiile, “îndepărtând Consiliul de la rolul său constituţional, făcând imposibilă colaborarea în cadrul organului colegial, cu consecinţe extrem de grave pe planul funcţionării şi credibilităţii acestuia atât pe plan intern, faţă de magistraţii români şi de întreaga societate, cât şi pe plan extern, în raporturile cu organismele internaţionale”.

Pe plan intern, arată semnatarii, Consiliul Superior al Magistraturii a fost reprezentat “în mod necorespunzător” în relaţiile cu alte instituţii cu atribuţii în domeniul Justiţiei, cum ar fi ministerul de resort, dar şi cu corpul magistraţilor, prin asociaţiile profesionale ale acestora şi cu societatea civilă.

În opinia lor, Savonea a generat şi a întreţinut o stare conflictuală cu actualul ministru al Justiţiei, Ana Birchall, legat de neparticiparea acesteia la unele şedinţe ale Plenului CSM, în condiţiile în care a refuzat, “într-o manieră arogantă şi neconstructivă”, să stabilească un mod de lucru previzibil pentru activităţile consiliului care să permită unui număr cât mai mare de membri aleşi sau de drept să participe la reuniuni.

Citește și Savonea a convocat, pentru marţi, o nouă şedinţă a plenului CSM pentru numirea Adinei Florea la şefia Secţiei Speciale

“Faptul că o astfel de atitudine nu reprezintă un mod de lucru normal în Consiliu este ilustrat nu doar de inexistenţa unor astfel de situaţii în anii precedenţi, dar şi de abordarea diametral opusă în relaţionarea cu fostul ministrul al Justiţiei Tudorel Toader, în condiţiile în care programarea multor şedinţe de plen sau secţie de judecători s-a făcut în funcţie de disponibilitatea acestuia de a participa”, spun semnatarii.

Potrivit acestora, un alt subiect de dispută a fost lipsa unui răspuns într-un termen rezonabil din partea Consiliului Superior al Magistraturii la solicitarea ministrului Justiţiei din luna iulie privind poziţia CSM vizavi de recomandările din rapoartele GRECO şi MCV.

Totodată, cei şapte membri ai CSM susţin că Lia Savonea ar fi încălcat dispoziţiile legale prin transmiterea proiectului de modificare a legislaţiei privind activitatea Agenţiei Naţionale de Integritate direct conducătorului comisiei parlamentare în condiţiile în care doar ministrul Justiţiei putea fi sesizat şi doar de către Plenul Consiliului Superior al Magistraturii.

Ei adaugă că Savonea a iniţiat, în luna ianuarie, modificarea Legilor 303/2004, 304/2004 şi 317/2004, în lipsa unei hotărâri a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, potrivit articolului 38 alineatul (5) din Legea 317/2004, şi fără a înştiinţa membrii Secţiei pentru procurori, cu toate că propunerile formulate vizau şi norme privind activitatea Ministerului Public.

Conform semnatarilor, actualul preşedinte al CSM a implicat consiliul într-o polemică instituţională cu preşedintele României pe tema refuzului acestuia de a numi în funcţia de ministru al Justiţiei un judecător în funcţie, deşi CSM nu are nicio atribuţie în această materie şi nu ar trebui să se implice “sub nicio formă” într-o procedură ce are un caracter eminamente politic.

Cei şapte membri ai CSM mai menţionează că Lia Savonea a avut întâlniri particulare cu conducători din sistemul judiciar, nu a păstrat un echilibru în gestionarea relaţiilor Consiliului Superior al Magistraturii cu asociaţiile profesionale ale magistraţilor, a transmis opiniei publice o imagine “inexactă” despre diferite activităţi sau poziţii ale CSM prin diverse comunicate de presă neasumate de toţi membrii acestuia, a afectat imaginea consiliului şi a membrilor săi prin remarci şi acuzaţii “tendenţioase” şi “absolut improprii” într-un organ colegial şi a abordat problema comunicării publice “într-un mod lipsit de echilibru şi imparţialitate” în funcţie de localizarea pe palierul politic a titularului acţiunii declanşatoare a reacţiilor consiliului.

Citește și Ministerul Justiției o acuză pe Lia Savonea că recidivează în încălcarea atribuţiilor

Pe plan extern, spun ei, Savonea a comunicat în numele CSM un punct de vedere Curţii de Justiţie a Uniunii Europene privitor la compatibilitatea înfiinţării Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din Justiţie cu normele din Tratatul Uniunii Europene, fără a pune în discuţie acest subiect membrilor Consiliului Superior al Magistraturii. “O astfel de acţiune este de neînţeles, având în vedere că înfiinţarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din Justiţie a fost contestată de un număr de aproximativ 4.000 de judecători şi procurori, cât şi de organismele internaţionale”, se arată în document.

“În concluzie, atribuţia de reprezentare care impune echilibru, onestitate şi neutralitate a fost în mod manifest nesocotită de către preşedintele CSM, doamna judecător Lia Savonea, într-o astfel de manieră încât consiliului, ca organ colegial de rang constituţional, i-a fost ştirbită autoritatea, a fost pus în percepţia publică în zone incompatibile cu rolul său, cu consecinţa diminuării alarmante a încrederii societăţii şi a organismelor internaţionale în capacitatea sa instituţională”, menţionează semnatarii.

Propunerea de revocare din funcţie a şefei CSM a fost iniţiată de judecătorii Mihai Andrei Balan, Andrea Annamaria Chiş şi Mihai Bogdan Mateescu şi de procurorii Florin Deac, Nicolae Andrei Solomon, Tatiana Toader şi Cristian Mihai Ban, membri aleşi ai Consiliului Superior al Magistraturii.

Pentru revocarea preşedintelui CSM sunt necesare voturile “pentru” ale cel puţin 10 membri dintre cei 19 ai consiliului.

Lăsaţi un mesaj

Te rugăm să adaugi un comentariu
Vă rugăm să completaţi numele