Senatul a adoptat tacit, în plenul de marţi, un proiect al social-democraţilor, care modifică o lege care se propune ca faptele de corupţie în urma cărora se obţin foloase necuvenite pentru alţii să nu mai fie incriminate.
Iniţiativa legislativă, adoptată tacit de Senat, în calitate de primă cameră sesizată, vizează modificare a Legii nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie.
Preşedinte de şedinţă, senatorul PSD Adrian Ţuţuianu a citit în plenul de marţi nota de adoptare tacită pentru acest proiect, al cărui termen de dezbatere şi vot s-a împlinit pe 14 mai.
Potrivit proiectului iniţiat de deputatul PSD, Cătălin Rădulescu, şi alţi parlamentari social-democraţi, art.12 se modifică şi se completează astfel: „(1) Sunt pedepsite cu închisoarea de la 1 la 5 ani următoarele fapte, dacă sunt săvârşite în scopul obţinerii pentru sine, de bani, bunuri ori alte foloase materiale necuvenite: a) efectuarea de operaţiuni financiare, ca acte de comerţ, incompatibile cu funcţia, atribuţia sau însărcinarea pe care o îndeplineşte o persoană ori încheierea de tranzacţii financiare, utilizând informaţiile obţinute în virtutea funcţiei, atribuţiei sau însărcinării sale; b) folosirea în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii”.
Iniţiatorii mai propun o altă definiţie pentru operaţiunile financiare: „operaţiuni care antrenează circulaţia de capital, operaţiuni de bancă, de schimb valutar sau de credit, operaţiuni de plasament, în burse, în asigurări, în plasament mutual ori privitor la conturile bancare şi cele asimilate acestora, tranzacţii comerciale interne şi internaţionale. Pentru a fi efectuate ca acte de comerţ, operaţiunile financiare trebuie să constituie un act de speculă sau o acţiune de intermediere în circulaţia bunurilor, făcută în mod organizat”, se arată în textul proiectului de lege.
Rădulescu explică, în expunerea de motive, şi necesitatea modificării sintagmei „pentru sine sau pentru altul” din textul Legii 78/2000.
„Sintagma «pentru sine sau pentru altul» a urmărit, în concepţia legiuitorului, evitarea situaţiei în care autorul faptei, deşi comite o infracţiune, ar putea să invoce, în apărarea sa, faptul că nu este beneficiarul foloaselor rezultate, în fapt, o asemenea abordare nu are legătură cu realitatea. Astfel, este absurd să presupunem faptul că o persoană comite o asemenea infracţiune fără niciun fel de interes ori beneficiu personal. Doar pentru a aduce foloase necuvenite unei terţe persoane. În mod evident, acela care comite fapta incriminată are un interes, nelegitim şi beneficiază, chiar şi indirect, de folosul rezultat. Dacă acest interes nelegitim şi beneficiul rezultat nu aparţin, cel puţin parţial, şi autorului, atunci nu poate fi vorba de o infracţiune de corupţie sau asimilită unei infracţiuni de corupţie. Este esenţial să se determine o legătură certă între fapta incriminată şi beneficiul rezultat, în favoarea făptuitorului. Faptul că această legătură poate fi intermediată nu înlătură posibilitatea determinării, ca şi obligaţia de a fi determinată cu certitudine. Beneficiarul aparent este, în fapt, doar un intermendiar, astfel nu ne găsim în prezenţa unei infracţiuni de corupţie sau a uneia asimilată unei infracţiuni de corupţie”, se arată în expunerea de motive a iniţiativei.
Citeşte şi Închisoarea de weekend şi cea la domiciliu trec de Parlament
Totodată, iniţiatorii PSD ai proiectului oferă explicaţii şi în legătură cu sintagma „bani, bunuri ori alte foloase necuvenite”.
„În ceea ce priveşte sintagma «bani, bunuri ori alte foloase necuvenite», intenţia legitimă a legiuitorului de a nu limita tipurile de foloase necuvenit ce se poate obţine dintr-o asemenea infracţiune a dus în timp la absurdităţi şi la concluzii contrare acestei intenţii. Astfel, câştigul de imagine, popularitatea ori rezultatul unui scrutin electoral au devenit «foloase necuvenite» ale unor infracţiuni de corupţie sau asimilate acestora, ceea ce este absurd. În aceste condiţii se creează posibilitatea de a eticheta drept folos necuvenit absolut orice, ceea ce, cu siguranţă nu a fost şi nu este în intenţia legiuitorului. Existenţa unui folos este esenţială sub aspectul laturi obiective a infracţiunii, în lipsa acesteia fapta fiind, fie neincriminată din punct de vedere penal, fie incriminată (şi sancţionată) pe o altă încadrare juridică. Sintagma «bani, bunuri ori alte foloase materiale necuvenite» nu este limitativă sub aspectu beneficiilor ilicite ce pot fi obţinute prin infracţiunile vizate, ci previne extinderea abuzivă, printr-o interpretare excesivă a acestora”, potrivit sursei citate.
Proiectul adoptat tacit de Senat urmează să fie dezbătut şi votat de Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional.
De Vlad Mitu
