Serbia şi Kosovo au încheiat „un acord privind libera circulaţie” între cele două părţi, după o recrudescenţă a tensiunilor provocată de noile reguli administrative şi frontaliere impuse de Pristina, a anunţat sâmbătă şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, citat de AFP şi Reuters.
În urma negocierilor desfăşurate sub egida UE, Pristina a consimţit să nu introducă de la 1 septembrie – aşa cum era intenţia sa – permise de sejur persoanelor care intră în Kosovo cu carte de identitate sârbă, în timp ce Belgradul va suprima permisul pe care îl impune deţinătorilor de o carte de identitate kosovară, a indicat Borrell pe Twitter.
„Avem o înţelegere”, a spus Borrell în mesajul său pe Twitter. „Sârbii kosovari, precum şi toţi ceilalţi cetăţeni, vor putea călători liber între Kosovo şi Serbia folosindu-şi cărţile de identitate. UE tocmai a primit garanţii de la premierul (Albin) Kurti în acest sens”, a scris el.
În schimb, preşedintele Aleksandar Vucic a acceptat să suprime permisul pe care Belgradul îl impunea vizitatorilor deţinători de o carte de identitate kosovară pentru a intra în Serbia.
În afară de permisul de sejur impus la frontierele sale, Pristina decisese de asemenea să ceară sârbilor din Kosovo să înlocuiască plăcuţele de înmatriculare sârbe de la maşinile prin plăcuţe ale Republicii Kosovo.
Aceste măsuri, ce urmau să intre în vigoare de la 1 septembrie, au condus la un nou episod de violenţe la sfârşitul lunii iulie în nordul Kosovo, unde minoritatea sârbă le-a considerat abuzive, potrivit AFP.
Sub presiunea SUA, Pristina îşi amânase aplicarea măsurilor până la 1 septembrie.
În schimb, niciun compromis nu a fost găsit sâmbătă privind măsura kosovară asupra plăcuţelor de înmatriculare, şi-a exprimat regretul Josep Borrell.
Preşedintele Serbiei, posibilă recunoaştere a Kosovo
„Munca nu s-a terminat, unele probleme sunt în continuare în suspensie. Aştept de la cei doi lideri să continue să dea dovadă de pragmatism şi de spirit constructiv cu scopul de a rezolva problema plăcuţelor”, a indicat el.
Belgradul nu a recunoscut niciodată autoproclamata independenţă a Kosovo în 2008, după un deceniu de război sângeros soldat cu circa 13.000 de morţi, în majoritate kosovari albanezi.
De atunci, regiunea este scena unor fricţiuni episodice. Cei circa 120.000 de sârbi din Kosovo, dintre care treime trăiesc în nordul teritoriului, nu recunosc autoritatea Pristinei, rămânând fideli Belgradului.
În timp ce ofensiva rusă în Ucraina continuă, „nu avem nevoie de probleme şi tensiuni suplimentare”, a reafirmat sâmbătă şeful diplomaţiei europene.
