Un nou barometru realizat de INSCOP Research, în perioada 20-26 iunie 2025, relevă o realitate îngrijorătoare în peisajul politic românesc: peste 40% dintre alegători ar vota cu AUR dacă alegerile parlamentare ar avea loc duminica viitoare. Această creștere spectaculoasă, de la 38.1% în mai 2025 la 40.5% în iunie 2025, indică o vulnerabilitate crescută a publicului românesc la discursul populist și la promisiunile nerealiste, adesea vehiculate pe baza unor informații distorsionate sau a unor minciuni flagrante.
Ascensiunea aur: un simptom al vulnerabilității la discursul populist
În contextul unei perioade tensionate, marcată de negocieri prelungite pentru formarea noului guvern și de perspectiva unor măsuri guvernamentale restrictive, se pare că narativele simpliste și acuzatoare ale AUR au prins teren, exploatând frustrările și nemulțumirile populației. Faptul că AUR atinge în premieră un scor de 40% în sondajele INSCOP Research, un maxim istoric, ar trebui să fie un semnal de alarmă pentru soliditatea discernământului public.
PNL și PSD în scădere, USR aproape de PSD
Conform aceluiași sondaj, PNL ar obține 17.3% (față de 16% în mai), devenind al doilea partid din România. În contrast, PSD continuă să piardă teren, ajungând la 13.7% (față de 17.4% în mai), un minim istoric pentru social-democrați. USR se menține aproape, cu 13.1% (față de 12.2% în mai).
Situația este una de polarizare amplificată, așa cum subliniază Remus Ștefureac, director INSCOP Research: „În acest moment, din punctul de vedere al intenţiei de vot, cele 4 partide aflate la putere (PNL, PSD, USR şi UDMR) cumulează 49% din intenţia de vot a celor care aleg un partid, în timp ce opoziţia parlamentară reprezentantă de AUR, POT şi SOS România cumulează 46% din intenţia declarată de vot a populaţiei.”
O participare la vot ridicată, dar cu riscuri
Un alt aspect notabil al sondajului este intenția ridicată de participare la vot: 67.3% dintre cei chestionați declară că în mod sigur vor merge la vot. Deși o prezență mare la urne este, în general, un semn al unei democrații active, în contextul actual, aceasta ar putea amplifica impactul unui vot bazat mai degrabă pe emoție și dezinformare decât pe o analiză rațională a programelor și a capacității partidelor.
Vezi și De ce strigă AUR că „statul ne fură copiii” și unde este minciuna
Datele au fost culese prin interviuri telefonice (CATI) pe un eșantion de 1150 de persoane, reprezentativ pentru populația neinstituționalizată a României cu vârsta de 18 ani și peste, cu o marjă de eroare de ± 2.9% la un grad de încredere de 95%. Cu toate acestea, rezultatele rămân un subiect de reflecție profundă asupra direcției în care se îndreaptă preferințele electorale ale românilor și a rolului pe care îl joacă, din păcate, propagarea minciunilor și a promisiunilor fără acoperire în decizia de vot.
