Zeci de oameni pierduseră deja lupta cu „noul” pe atunci coronavirus, când Feixiong Cheng, analist de date medicale la o clinică din Cleveland, a început să caute un tratament. Văzuse cum acționează coronavirus în China și Arabia Saudită, infectând mii de oameni și punându-și amprenta pe economia globală. În ianuarie, a început să folosească inteligența artificială pentru a căuta indicii ascunse în structura virusului despre cum invadează celulele umane și ce l-ar putea opri, notează The Atlantic. O observație a reieșit pe tot parcursul cercetării: virusul ar putea fi blocat de melatonină, cunoscută drept „hormonul somnului”.
Melatonina nu era luată în calcul drept un factor determinant în oprirea unei pandemii. Cel mai cunoscut rol este cel de a regla ritmurile circadiene, printre care și ciclul somn-veghe.
Când se înserează, glanda pineală produce melatonină, care este eliberată în sânge, inducând starea de somn. Bănuiala lui Cheng că există o legătură între acest mecanism și coronavirus a fost confirmată de mai multe voci din toate colțurile lumii, pe măsură ce comunitatea științifică punea la comun, pe platformele de specialitate, concluziile trase în timpul cercetărilor.
Medicii au observant de-a lungul timpului că melatonina joacă un rol esențial în calibrarea sistemului imunitar. Acționează ca un factor moderator, ținând sub control reacția de răspuns a organismului, care pare să fie definitorie atunci când un caz de coronavirus se agravează.
Medicii de la Colentina: nivelul proteinei S este asociat cu severitatea Covid-19
Timp de mai multe luni, Cheng și colegii lui au pus cap la cap date strânse de la mii de pacienți care s-au prezentat la centrul medical din Cleveland. Potrivit rezultatelor publicate luna trecută, pacienții care au luat melatonină au prezentat un risc semnificativ mai scăzut de a dezvolta COVID-19.
Și alte studii au obținut rezultate similare.
În octombrie, cercetătorii de la Columbia University au anunțat că pacienții intubați care primeau melatonină aveau o rată de supraviețuire mai mare. Și președintele Donald Trump a primit la centrul medical militar Walter Reed melatonină, în cadrul tratamentului experimental prescris de doctorii săi.
O funcție centrală a somnului este menținerea unor canale adecvate de comunicare celulară în creier. Somnul este comparat adesea cu un proces antiinflamator, de curățare – elimină deșeurile care se acumulează în timpul unei zile. Fără somn, aceste produse secundare se adună și afectează comunicarea (la fel cum pare să se întâmple la unele persoane cu encefalomielită post-COVID-19). „În stadiile incipiente ale COVID-19, te simți extrem de obosit”, spune Michelle Miller, profesor de medicina somnului la Universitatea Warwick, Marea Britanie. În esență, corpul spune că are nevoie de somn. Dar pe măsură ce infecția continuă, explică Miller, oamenii constată că adesea nu pot dormi, iar problemele de comunicare se agravează.
Somnul este definitoriu și pentru un răspuns imunitar eficient, ajută la reglarea metabolismului, a nivelului de glucoză și a mecanismelor care controlează apetitul. Toate au legătură cu factorii de risc pentru COVID-19. Pe termen scurt, somnul întărește organismul în fața unei posibile infecții. Mai mult, se pare că vaccinul împotriva gripei, de exemplu, este mai eficient pentru cei care au dormit suficient în zilele de dinaintea imunizării.
Timișoara: tratament inovator anti-coronavirus la spitalul ”Victor Babeş”
În acest moment, în întreaga lume se desfășoară opt studii clinice în privința efectului melatoniei asupra COVID-19. Dacă lumea medicală se va pune de acord asupra concluziilor, am putea avea cel mai ieftin și cel mai accesibil medicament pentru a lupta cu boala, disponibil în farmacii ca supliment alimentar.
Cercetătorii atrag atenția că, până atunci, mai este de studiat. Corelația trebuie verificată riguros și trebuie văzut dacă nu cumva altceva are influență asupra dezvoltării COVID-19. Cheng și colegii său atrag atenția că este posibil ca răspunsul să nu fie totuși melatonina, ci mecanismul pe care îl declanșează: somnul. Virusul SARS-CoV-2 poate afecta procesele delicate ale sistemului nervos, adesea în feluri greu de prevăzut, declanșând simptome pe termen lung. O mai bună cunoaștere a legăturilor dintre imunitate și sistemul nervos ar putea fi cheia înțelegerii COVID-19.
Vezi și Casoteca.ro – magazin
