Preşedintele Klaus Iohannis găzduieşte, miercuri, la Palatul Cotroceni, cea de-a VIII-a ediţie a Summitului Iniţiativei celor Trei Mări (I3M). La Summit vor fi prezenți reprezentanți din Austria, Bulgaria, Croaţia, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia şi Slovenia, dar și oficiali din Grecia, Ucraina și Moldova.
În marja summitului I3M, va avea loc, joi, la Palatul Parlamentului, cea de-a V-a ediţie a Forumului de Afaceri al Iniţiativei.
La Summitul de la Bucureşti vor fi adoptate decizii importante privind consolidarea şi diversificarea instrumentelor financiare ale Iniţiativei şi privind direcţiile viitoare de acţiune pentru dezvoltarea interconectărilor transfrontaliere în domeniul infrastructurii de transporturi, energie şi digitalizare.
Vezi și Klaus Iohannis, prezent la Summitul Inițiativei celor Trei Mări
Potrivit surselor politice, între obiectivele şi rezultatele vizate la summit se numără: dezvoltarea Forumului de Afaceri, susţinerea creării unui Fond de Inovare al Iniţiativei, susţinerea creării unui nou Fond de Investiţii, axat pe proiectele de interconectare, cu accent pe energie şi digital, stimularea atragerii de investiţii şi dezvoltării de parteneriate de tip public-privat, actualizarea listei proiectelor prioritare strategice, extinderea Iniţiativei, inclusiv prin redefinirea relaţiei I3M cu vecinătatea sa, în contextul războiului de agresiune împotriva Ucrainei – Grecia urmând să devină al 13-lea stat participant, iar Ucraina şi Republicii Moldova – state asociate. Între obiective se numără şi includerea în premieră, la iniţiativa României, a subiectului securităţii cibernetice pe agenda summitului, precum şi în declaraţia comună care va fi adoptată, cât şi catalizarea interesului actorilor internaţionali majori, inclusiv instituţiile financiare internaţionale, pentru proiectele strategice ale Iniţiativei.
România este primul dintre statele participante la Iniţiativa celor Trei Mări care găzduieşte pentru a doua oară un summit al Iniţiativei, după cel găzduit de preşedintele Iohannis la Bucureşti, în septembrie 2018. Fondul de Investiţii înfiinţat după summitul găzduit de România în 2018 a investit deja în cinci proiecte din mai multe ţări, inclusiv din România valoarea cumulată a acestora ajungând la 6 miliarde de euro. Proiectele româneşti sunt: Cargounit – platformă investiţională în sectorul de transport/achiziţie locomotive etc.; Energy – platformă investiţională în sectorul energetic/investiţii în parcuri eoliene, hidrocentrale, parcuri fotovoltaice; R. Power Renewables – producţie energie fotovoltaică.
La summit vor fi prezente cele 12 state participante – Austria, Bulgaria, Croaţia, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia şi Slovenia – dintre care nouă vor fi reprezentate la nivel de şef de stat, unul la nivel de premier, unul la nivel de vice-premier şi unul la nivel de şef al Parlamentului. Totodată, vor fi o serie de invitaţi speciali, dintre care Grecia (care va deveni la summit al 13-lea stat participant la I3M), Republica Moldova şi Ucraina (care vor deveni state participante asociate la I3M), care vor fi reprezentate de şefii de stat (Ucraina, în format online).
Partenerii strategici ai Iniţiativei – SUA, Comisia Europeană, Germania – vor fi reprezentaţi la summit
Din partea SUA va participa reprezentantul special al preşedintelui SUA pentru climă şi asistentul secretarului de stat pentru energie, John Kerry.
La summit vor fi prezenţi şi preşedintele BERD, vicepreşedintele BEI şi reprezentanţi ai OCDE. Mesaje vor transmite premierul Japoniei, directorul general al FMI şi directorul general pentru operaţii al Băncii Mondiale.
Conform programului, la summit va avea loc o sesiune plenară, va fi adoptată o declaraţie comună şi va fi organizată o conferinţa de presă la care vor participa preşedinţii României, Poloniei şi Lituaniei – gazda summitului din 2024 – şi prim-ministrul Croaţiei. De asemenea, şeful statului român va oferi şefilor de delegaţii un dineu.
În marja reuniunii, preşedintele Klaus Iohannis va avea o serie de consultări bilaterale cu şefi de delegaţii participante.
Iniţiativa celor Trei Mări a fost concepută ca o platformă politică flexibilă şi informală, la nivel prezidenţial, cuprinzând cele 12 state membre ale UE situate între Marea Adriatică, Marea Baltică şi Marea Neagră – Austria, Bulgaria, Croaţia, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia şi Slovenia.
