„Taxa de solidaritate” ar lovi peste 330 de companii. Guvernanții ar putea încasa 1 miliard de euro

2

”Taxa de solidaritate” de 1%, gândită de UDMR-iști și propusă alianței de guvernare PNL-PSD-UDMR, pentru companiile cu cifra de afaceri mai mare de 100 de milioane de euro, ar ”fura” banii, dacă va fi și introdusă, de la peste 330 de companii. Acestea sunt nume celebre cu mii sau zeci de mii de angajați: Automobile Dacia, OMV Petrom, Lidl, Kaufland, Ford România, Rompetrol, Dedeman, Carrefour, aflate pe primele poziții ale ierarhiei, raportat la afacerile anuale actuale.

 

Pe de altă parte, partidele politice încasează de la statul român, adică de la cetățenii României, peste 100 de milioane de euro.

Politicienii UDMR, dar și PSD-iștii sau PNL-iștii care compun actualul cerc guvernamental, pot renunța la această sumă imensă, considerată ”furt” de către mulți români, tocmai din SOLIDARITATE cu aceștia! 

Vezi și UDMR: taxa de solidaritate doar la companiile cu cifra de afaceri peste 100 milioane de euro pe an

În total, circa 330 de companii ar urma să achite taxa – dacă se mențin la actualul nivel – cu Dacia plătind, de exemplu, încă 37 milioane euro, iar OMV Petrom, încă 30 milioane euro la bugetul de stat, raportat la ultima cifră de afaceri. Statul ar încasa dintr-un foc peste 1 miliard de euro, de la toate companiile care ar depăși borna cifrei de afaceri.

”Solidaritate” pe lângă impozitul pe profit, de 16%.

Contactate de Profit.ro, principalele companii, din topul ierarhiei, au evitat până la acest moment să reacționeze, mesajele venind prin intermediul organizațiilor reprezentative, respectiv Camera de Comerț Americană și Consiliul Investitorilor Străini.

Ideea unei astfel de taxe, denumită tot „de solidaritate„, a mai apărut în 2017, cu o guvernare PSD-ALDE, când ministrul de Finanțe de atunci, Ionuț Mișa, avansa o taxă de 2%, dar la fondul de salarii.

Ulterior, taxa proiectată a fost tăiată la 0,25%, prin intervenția premierului Mihai Tudose, după care nu s-a mai vorbit decât de o contribuție asigurătoare pentru muncă, de 2,25%.

Era o perioadă în care tot PSD era la guvernare și în care liderul de atunci, Liviu Dragnea, vorbea despre eliminarea impozitului pe profit și înlocuirea cu impozitarea cifrei de afaceri, cu argumentul că a observat că multinaționalele ar raporta un profit de trei ori mai mic decât companiile românești.

Vezi și PSD și Liviu Dragnea vor liniște în piață prin Whatsapp

Programul de guvernare 2017-2020

„În ceea ce privește impozitarea profitului, o restabilire a echității considerăm noi că reprezintă impozitarea suplimentară a profiturilor obținute din extracția de resurse naturale și neprelucrate în România, cu cel puțin 20%, prin adoptarea noii legi a redevențelor, cel târziu la finalul anului 2017. Vom introduce impozitarea veniturilor pentru toate companiile din România (impozit pe cifra de afaceri) începând cu 01 ianuarie 2018. Acest impozit va înlocui impozitul pe profit și va avea 2 sau 3 trepte de impozitare. Vom introduce contribuția de solidaritate începand cu 1 ianuarie 2018, dar și o taxă suplimentară pe produsele al căror consum are un impact negativ major asupra sănătății populației”.

Studiu de impact în vara anului 2017 – Una din trei companii din România riscă insolvența dacă este introdus impozitul de cifra de afaceri

Circa jumătate dintre companiile din România vor plăti impozite mai mari statului în cazul în care Guvernul introduce impozitul de cifra de afaceri în locul celui pe profit, iar una din trei firme active riscă insolvența deoarece nu va putea să acopere povara fiscală în creștere, arăta atunci un studiu de impact.

PNL nu vrea taxe noi

Ideea este repusă pe masă la doar cîteva zile după ce guvernanții liberali declarau și reiterau, înainte de votul de învestitură, că nu vor mări taxele și nici nu vor introduce o alta nouă. „Cel puțin până în 2024”, era promisiunea.

„Este foarte simplu Dacă se introduce o taxă de solidaritate (nu este definită solidaritatea) pentru firmele cu cifra de afaceri (CA) mai mare de 100 milioane, acționarii vor decide să facă două sau mai multe firme. În primul an, luate prin surprindere de o astfel de măsură, firmele cu CA mai mare de 100 milioane euro vor plăti ceva. După aceea, veniturile din taxa de solidaritate vor fi egale cu virtual zero.

Solidaritatea în economia națională (catalaxie) are loc atunci când catalaxia nu este împiedicată să funcționeze”, susține consilierul guvernatorului BNR Lucian Croitoru.

PSD insistă puternic pentru introducerea taxei, PNL încă rezistă, cel puțin declarativ, ambele partide indicând însă spre UDMR ca inițiator.

Vicepremierul Kelemen Hunor afirmă că „taxa de solidaritate” pe care ar urma să o plătească companiile cu cifră de afaceri de peste 100 de milioane de euro „nu este ceva permanent”, ci ar urma să fie introdusă pentru unu, doi sau trei ani. „Sunt perioade când trebuie să fii solidar cu acei cetățeni și cu acea societate unde faci profit și pe seama căreia faci profit. Sună urât, nu sună prietenos, dar trecem printr-o perioadă grea, nimeni nu vrea să alunge investitorii, nimeni nu vrea să facă rău nimănui”, susține Kelemen Hunor.

2 comentarii

Lăsaţi un mesaj

Te rugăm să adaugi un comentariu
Vă rugăm să completaţi numele