Pe 20 decembrie 1989, Teodor Meleșcanu, pe atunci reprezentant al României la Națiunile Unite, s-a opus „dur” păstrării unui moment de reculegere la ONU, în memoria victimelor represiunii manifestațiilor de la Timișoara. Fostul ministru de Externe a catalogat drept nefondate informațiile din presa occidentală despre evenimentele sângeroase din România.
Informația apare într-un document publicat de jurnalistul și profesorul canadian Stanley Tromp. Este vorba despre un raport purtând mărcile „confidențial” și „imediat”, trimis de Ambasada SUA la Viena către Departamentul de Stat al SUA. Până și sovieticii criticau regimul Ceaușescu Raportul menționează că, în cadrul Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite, numeroși reprezentanți ai statelor europene condamnau modul brutal în care regimul comunist a reprimat manifestațiile de la Timișoara
Inclusiv Uniunea Sovietică și-a exprimat voalat nemulțumirea. „România se ține fermă pe poziție”, menționează documentul citat.
„La criticile venite din toate părțile, Meleșcanu, din partea României, a afișat o atitudine lipsită de emoție, dură. Întâi, a blocat consensul la propunerea Austriei, privind păstrarea unui moment de reculegere, în memoria victimelor de la Timișoara (ambasadorul Republicii Federale Germania a trecut peste asta incluzând momentul de reculegere în propria lui intervenție de la tribună). În mod clar, autoritățile române au decis să se țină pe poziții, Meleșcanu a negat informațiile privind presupusele evenimente, catalogându-le drept relatări de presă neconfirmate„.
Teodor Meleșcanu, după 30 de ani:Aducem un omagiu tuturor celor care au luptat pentru libertate La 30 de ani după intervenția la ONU, în care nega crimele de la Timișoara, Teodor Meleșcanu, ajuns între timp președintele Senatului României, omagiază în ședința solemnă a Parlamentului memoria victimelor Revoluției din 1989.
De la pupitrul Parlamentului, Teodor Meleșcanu a vorbit pe 16 decembrie, în ședința solemnă comună a Senatului și Camerei Deputaților consacrată celebrării a 30 de ani de la Revoluția din 1989, despre „datoria noastră conștientă și sinceră prin care aducem și un omagiu tuturor celor care au luptat pentru libertate și care au pus piatra de temelie pentru dezvoltarea și consolidarea democrației românești”. Șeful Senatului a rememoratîn discurs „dorința de a rupe legătura cu trecutul și de a vedea sfârșitul comunismului. Am prețuit, mai mult decât orice, ideea de libertate, de egalitate de șanse și de prosperitate și am dorit să construim o societate democratică cu o economie de piață liberă”.
