Trecerea României la energie verde reprezintă pentru bănci o oportunitate de finanţare de 20 de miliarde de euro, potrivit unei analize realizate de o companie de consultanţă în management.
Compania de consultanţă McKinsey & Company România estimează potenţialul pieţei de energie verde (panouri solare, pompe de căldură, izolaţie) la peste 30 de miliarde de euro până în anul 2040.
Statul român se angajează să ofere subvenţii în valoare de peste 300 de milioane de euro prin programul Casa Verde, explorând însă opţiuni de finanţare suplimentare de până la 250 de milioane de euro prin programul european RePowerEU.
Potrivit cercetării, aceste subvenţii sunt însă dedicate, deocamdată, exclusiv achiziţionării şi instalării de panouri fotovoltaice. Din restul sumei de până la 30 de miliarde de euro se estimează că aproximativ 20 de miliarde de euro ar putea fi acoperite de către bănci prin oferte de credite, care pot accelera tranziţia către produse de energie verde.
„Costurile pentru instalaţia cu panouri fotovoltaice sunt în medie de 1.200-1.400 euro/kW şi pot ajunge până la 15.000 de euro pentru instalaţiile mari, un angajament financiar semnificativ pentru mulţi consumatori români, într-un context de instabilitate financiară şi lipsă de predictibilitate care să îi ajute să poată estima şi justifica această investiţie. Ea poate fi, însă, una extrem de rentabilă, dat fiind faptul că majoritatea celor care apelează la această soluţie îşi recuperează investiţia în aproximativ 3 ani (asumând sprijinul Casa Verde) şi 6 ani (fără sprijinul Casa Verde)”, mai arată analiza.
Cheltuielile românilor care îşi doresc, totuşi, soluţii energetice verzi complete nu se opresc aici – adăugarea unei pompe de căldură pentru a înlocui încălzirea pe gaz şi a unei baterii pentru a stoca excesul de producţie de energie electrică pot aduce un cost suplimentar de peste 20.000 de euro.
Băncile din România au posibilitatea de a suplini deficitul de finanţare, venind în întâmpinarea clienţilor cu oferte speciale de creditare, reuşind în acelaşi timp să îşi atingă propriile obiective de sustenabilitate şi creştere.
„Actualele oferte de împrumuturi dedicate consumatorilor pentru finanţarea soluţiilor de energie verde sunt limitate la credite de consum cu o durată de finanţare de până la 5 ani şi dobânzi ridicate, comparativ cu alte tipuri de credite, şi prea puţin personalizate pentru nevoile pe care le acoperă”, mai arată cercetarea.
În plus, în acest moment sunt puţine exemple de succes de jucători care să intermedieze procesul consumatorilor, de la alegerea soluţiilor potrivite, până la finanţarea şi instalarea acestora.
„Un jucător integrat ar trebui să ofere consultanţă specializată în sistemele de energie electrică verde, să evalueze potenţialul energetic al locuinţei (incluzând un calcul de rentabilitate), să asigure montajul echipamentelor tehnice, să intermedieze relaţia consumatorului casnic cu o instituţie de creditare şi să faciliteze procesul birocratic de obţinere a statutului de prosumator”, susţin autorii analizei.
Potrivit sursei citate, pentru a suplini acest deficit de finanţare, băncile au oportunitatea de a veni pe piaţă cu noi soluţii de finanţare flexibilă, care să le permită clienţilor să se folosească de economiile obţinute din energia verde pentru a-şi rambursa împrumutul.
În plus, parteneriatele băncilor cu furnizorii de energie pot simplifica procesul pe care consumatorii trebuie să îl parcurgă pentru a se lega la reţeaua electrică şi a deveni astfel prosumatori, dat fiind că unii dintre aceştia oferă sprijin în ceea ce priveşte intermedierea procesului cu companiile de distribuţie.
Pentru a atinge obiectivul UE de a deveni neutre din punct de vedere energetic până în 2050, toate statele membre, inclusiv România, vor trebui să renunţe la orice sisteme energetice care emit gaze cu efect de seră şi să adopte soluţii prietenoase cu mediul.
În Planul Naţional Integrat în domeniul Energiei şi Schimbărilor Climatice, România a inclus măsuri de reducere a emisiilor de carbon, de creştere a eficienţei energetice şi de creştere a ponderii surselor de energie regenerabilă în producţia totală de energie.
Printre acestea se numără: energie electrică cu zero emisii de carbon. „Consumatorii trebuie încurajaţi să renunţe la surse de energie poluantă, precum cărbunele şi gazele naturale, şi să adopte surse regenerabile, precum energie solară sau eoliană”, se precizează în material.
În ceea ce priveşte electrificarea sistemului energetic, este nevoie să se facă tranziţia către electricitate ca sursă principală de energie, inclusiv în ceea ce priveşte metoda de încălzire a locuinţelor.
Pe de altă parte, analiza face referire şi la eficientizarea beneficiilor de eficienţă energetică, respectiv reducerea consumului de energie prin trecerea la echipamente şi aparate mai eficiente din punct de vedere energetic, precum şi prin îmbunătăţirea eficienţei energetice a clădirilor.
Pentru a încuraja tranziţia către energie verde, Guvernul României a introdus o serie de subvenţii care le permit consumatorilor să adopte măsuri şi soluţii mai ecologice: TVA de 5% în loc de 19% pentru pompe de căldură şi panouri fotovoltaice, precum şi o subvenţie de până la 4.000 de euro pentru instalarea panourilor fotovoltaice.
Bugetul pentru 2023 prevede însă doar puţin peste 80.000 de astfel de subvenţii oferite. Acestora li s-ar putea adăuga un buget suplimentar de aproximativ 250 de milioane de euro prin programul RePowerEU, ce ar oferi subvenţii de până la 5.000 de euro – însă confirmarea acestuia este în continuare aşteptată.
De asemenea, s-ar putea lua în considerare măsuri ce ţin de fiscalitate (precum reducerile de taxe şi impozite locale) pentru a stimula în continuare adopţia de astfel de soluţii energetice.
Într-o piaţă în creştere, unde aproximativ 45% dintre români se declară interesaţi să instaleze panouri solare în anul următor (potrivit unui studiu al unei companii de energie electrică, realizat la finalul lui 2022), planurile de finanţare ale Guvernului ating capacitatea curentă de instalare pentru următorul an, însă rămân insuficiente pentru a întâmpina cerinţele consumatorilor, consideră autorii analizei.