Guvernul României a promis experților Comisiei Europene, care s-au sesizat în legătură cu deficitele tot mai mari înregistrate de România, că va lua mai multe măsuri privind creșterea taxelor și impozitelor. Sunt deja bătute în cuie majorarea impozitului pe venit la 20% și a celui pe dividend la 10%, creșterea taxelor pe proprietate și reducerea drastică a pragului pentru microîntreprinderi, de la 500.000 de euro la doar 88.000 de euro.
Din 2025, cota unică va fi cel mai probabil înlocuită cu impozitul progresiv, au declarat, pentru Economica, surse apropiate discuțiilor dintre Guvern și Comisia Europeană. Cealaltă variantă de lucru, propusă chiar de către Guvern și prezentată celor de la CE și FMI în spatele ușilor închise, este majorarea TVA la 21%.
În orice caz, una dintre cele două se va aplica din luna aprilie a anului viitor. Cel mai probabil va fi vorba despre introducerea impozitului progresiv, în condițiile în care Banca Națională nu agreează majorarea TVA, care s-ar simți puternic în inflație. Bătute în cuie sunt creșterea impozitului pe salariu/venit de la 16% la 20% și a impozitului pe dividend la 10%.
Cei care au microîntreprinderi sunt loviți încă o dată, după majorările de taxe din 2023, pentru că pragul scade de la 500.000 de euro la doar 88.000 de euro.
Adică cei care vor avea cifră de afaceri de peste 88.000 de euro nu vor mai plăti 3% pe cifra de afaceri, ci 16% pe profit. Creșterea impozitelor pe proprietate, mașini, case și terenuri, care sunt impozite locale, se va face concomitent cu reducerea alocărilor bugetare către primării, ceea ce va lăsa mai mulți bani la bugetul de stat.
Vezi și Isărescu: Cu inflaţia mergând în jos şi prognoza este clar că se duce în jos
Mugur Isărescu: Deficit record în 2024 și nevoie uriașă de împrumuturi
România se află deja de 4 ani în procedură de deficit excesiv (peste 3%), iar anul acesta se va înregistra un record din acest punct de vedere.
Deficitul planificat este de 8% din PIB, ceea ce înseamnă că necesarul de împrumut al statului este de aproape 240 de miliarde de lei. La nivelul lunii septembrie, deficitul atingea deja 5,45% din PIB, iar abia acum urmează cele mai grele luni, mai ales decembrie. Această situație nu mai poate continua, context în care Guvernul a promis CE că va lua măsurile amintite mai sus. O va face, însă, după alegeri, începând cu luna aprilie 2025.
De altfel, în unul dintre cele mai dure și clare discursuri pe care le-a ținut până acum, guvernatorul Mugur Isărescu a transmis explicit că urmează o perioadă de austeritate.
”Ştim că va urma o corecţie fiscal-bugetară. O ajustare în domeniul fiscal-bugetar care se va duce şi spre ajustare externă. Ambele deficite gemene sunt în jur de 8%. Este greu de spus că sectorul neguvernamental al contribui prea mult sau semnificativ la deficitele externe. Corecţiile care se vor face în ceea ce priveşte deficitul public se vor reflecta şi în deficitul extern. Nu avem date certe privind maniera în care se va face”, a spus Isărescu.
Ceea ce a lăsat guvernatorul să se înțeleagă este legat de faptul că orice corecție se face cu o ”strângere a curelei”, dar că nu totdeauna o strângere a curelei înseamnă neapărat ceva dramatic și că se poate face și printr-un soi de dietă, iar România trebuie să treacă prin această dietă pentru a-și corecta deficitele gemene, iar această corecție se poate duce și în extern, uneori chiar în plan social.
