UE a înregistrat cea mai drastică scădere a PIB-ului în peste un deceniu, în condițiile în care carantina anti-pandemie a blocat economiile Europei, arată noi date.
PIB-ul zonei euro s-a redus cu 3,1% în primul trimestru din 2020, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. La nivelul UE a avut loc o cădere de 2,6% în aceeași perioadă. Sunt cele mai mari scăderi înregistrate după 2009, conform Eurostat.
Cele mai mari reduceri ale PIB-ului au fost în Franța, Italia, Spania și Slovacia.
Pe de altă parte, doar patru țări au raportat creștere pozitivă în primul trimestru: Irlanda, Bulgaria, Suedia și România.
„Nu aș fi fost capabil să prezic că aceste patru țări au fost cele care au evitat un declin al PIB-ului în primul trimestru”, a declarat Nicolas Véron de la Peterson Institute for International Economics.
Nu este surprinzător că există o varietate de efecte economice în statele europene, având în vedere „orarele și strategiile diferite de carantină și, mai important, contagiunea însăși”, a precizat el.
Și ocuparea forței de muncă a scăzut, primul ei declin după 2013, cu 0,2% în zona euro și cu 0,1% în întreaga UE. Lituania, Malta și Croația au avut cea mai mare creștere a angajărilor, în vreme ce Spania, Bulgaria, Portugalia, Slovacia și Suedia au cunoscut cel mai mare declin.
E dificil de găsit explicații pentru fiecare țară în parte pentru aceste cifre, în momentul de față, explică Véron, întrucât șocul pandemiei este asimetric.
O situație volatilă
„Într-un fel e mai puțin surprinzător că Franța, Spania și Italia sunt grav afectate, nu numai din cauza carantinei stricte, ci și a intensității epidemiei. Lucrul important este că acesta e doar primul trimestru, într-o situație foarte volatilă, deci nu există nici un motiv pentru a extrapola aceste tendințe în privința viitorului apropiat, inclusiv a celui de-al doilea trimestru.”
El a adăugat că măsurile luate de guverne pentru a ameliora daunele economice îngreunează tragerea multor concluzii pe baza acestor date
„Răspunsul politic masiv, practic pretutindeni în Europa, a eliminat o parte dintre scenariile cele mai pesimiste în ce privește recesiunea economică, însă acest lucru a estompat totodată semnalele pieței.”
„Așadar există multe lucruri cu privire la care piața ar furniza indicii în vremuri normale și, în acest moment, nu avem indicii, fiindcă ele sunt ascunse de intervenția guvernului”, a declarat el.
UE a avertizat că se confruntă cu o recesiune „istorică”, cu perspectiva unei contracții de minim 7,4% anul acesta, semnificativ mai gravă decât prăbușirea din 2009. Situația ar putea deveni și mai gravă cu un al doilea val de infectări și noi măsuri de carantină care să avarieze economia. De forma recuperării depinde cum vor evolua lucrurile, afirmă Véron.
„Depinde de trei lucruri”, spune el. „Unul este eventualitatea revenirii virusului. Al doilea este forma recuperării, iar aceasta va depinde și de restul lumii, de sectorul extern. În unele țări, acesta e un factor foarte important, și eu cred că mai există și problema capacității sectorului de afaceri de a se adapta la stres, la schimbarea modelului de afaceri, de a găsi noi resurse pentru a plăti datoriile, cât și eventualitatea ca o creștere semnificativă a datoriilor corporatiste să ducă la mai multe falimente.”
„În concluzie, eu cred că, din perspectiva termenului scurt, dacă luăm câteva trimestre, un an, e încă foarte neclar și vor urma probabil mai multe surprize.”
