București, 5 august 2025 – Fostul președinte al României, Ion Iliescu, una dintre cele mai influente și controversate figuri ale tranziției postcomuniste, a murit la vârsta de 95 de ani, în urma unor complicații cauzate de cancer pulmonar. Decesul a survenit la Spitalul Clinic de Urgență „Prof. Dr. Agrippa Ionescu”, unde era internat de mai bine de o lună.
Ultima amintire legată de comunism a murit
Născut pe 3 martie 1930, în Oltenița, Iliescu a fost format politic în Uniunea Sovietică și a devenit membru marcant al Partidului Comunist Român. După căderea regimului Ceaușescu în decembrie 1989, a devenit liderul Frontului Salvării Naționale, preluând puterea într-un moment de haos și incertitudine.
A fost ales președinte al României în 1990, apoi reales în 1992 și 2000. A condus țara în cele mai dificile momente ale tranziției de la comunism la democrație, fiind responsabil de stabilizarea instituțională și orientarea pro-occidentală a țării. Sub conducerea sa, România a avansat spre aderarea la NATO și Uniunea Europeană.
Perioada sa de conducere
Ion Iliescu a condus România în trei mandate prezidențiale, acoperind perioade cruciale ale tranziției de la comunism la democrație. Prima oară a preluat puterea în decembrie 1989, imediat după căderea regimului Ceaușescu, devenind liderul Frontului Salvării Naționale. În acest rol provizoriu, Iliescu a promis instaurarea democrației și organizarea de alegeri libere, dar a fost acuzat că a menținut controlul asupra aparatului de stat și a manipulat opinia publică.
A fost ales oficial președinte în mai 1990, cu un scor covârșitor, apoi reales în 1992 pentru un nou mandat. Acești ani au fost marcați de instabilitate socială și economică, precum și de evenimente violente precum Mineriadele, când mii de mineri au fost aduși în București pentru a înăbuși protestele antiguvernamentale. În plan legislativ, sub conducerea sa a fost adoptată Constituția din 1991, care a stat la baza organizării democratice a țării.
După o pauză de patru ani, Iliescu a revenit la putere în anul 2000, într-un moment de profundă criză politică și economică. A condus România într-o perioadă de consolidare a relațiilor internaționale, sprijinind integrarea euro-atlantică. În timpul acestui ultim mandat, România a aderat la NATO (2004) și a finalizat negocierile pentru aderarea la Uniunea Europeană, realizată ulterior, în 2007.
Controversele care i-au marcat moștenirea
Moștenirea lui Ion Iliescu rămâne însă profund controversată. De-a lungul deceniilor, a fost acuzat de implicare în evenimentele sângeroase de la Revoluția din 1989, dar și în Mineriada din 13-15 iunie 1990, când mii de mineri au fost chemați la București pentru a înăbuși protestele antiguvernamentale. Totodată, l-a grațiat pe Miron Cozma, conducătorul minerilor. A fost pus sub acuzare pentru crime împotriva umanității, însă nu a fost condamnat definitiv.
Pentru unii, Iliescu a fost omul care a evitat un război civil și a garantat o tranziție pașnică. Pentru alții, el a reprezentat continuitatea cu regimul comunist, fiind responsabil de stagnarea reformelor și consolidarea unei clase politice corupte.
Ultimul drum și reacții
Sicriul cu trupul neînsuflețit al fostului președinte a fost depus la Palatul Cotroceni, iar guvernul a decretat doliu național pentru data de 7 august 2025. Funeraliile de stat vor avea loc la Cimitirul Bellu, cu onoruri militare și participarea oficialilor români și internaționali.
Reacțiile din spațiul public au fost împărțite. PSD și alte partide de stânga au transmis mesaje de omagiu și recunoștință pentru contribuția sa istorică. În schimb, USR și AUR au criticat decizia guvernului de a organiza funeralii de stat, invocând trecutul controversat al fostului președinte.
