Unde se duc dobânzile la lei și ce înseamnă asta pentru rata ta la credit

Rata la un credit ipotecar in lei contractat în 2016 ar ajunge aproape să se dubleze dacă indicatorul ROBOR urcă peste 6%, niveluri la care se află nu mai departe de anul 2012. Toamna a adus o creștere galopantă a ROBOR și ascensiunea va continua, dar până unde ne putem aștepta să urce?

Pentru asta, trebuie să privim cu îngrijorare inflația – creșterea prețurilor la bunurile și serviciile consumate în mod uzual de populație.

Care este legatura dintre inflație și rata la credit? Mecanismul funcționează astfel: BNR țintește o anumită rată a inflației – 2,5% anual. Pentru asta, principala armă este gestionarea ofertei și prețului banilor, adică a dobânzilor. Ringul este piața monetară interbancară, acolo unde băncile comerciale fac plasamente între ele, pentru a-și gestiona lichiditățile. Măsura pentru evoluția dobânzilor este indicatorul ROBOR, calculate și publicat de BNR.

Cand pe piață cantitatea de lei este în exces, prețul (adica dobânda) scade. Invers, când oferta se reduce, prețurile cresc. În spatele ofertei se află BNR, care stabilește prețul primar la care leii ajung în piață. Din 2015, dobanda-cheie a BNR staționează la 1,75% pe an. Dar pentru că pe piață se afla o cantitate foarte mare de lei, ROBOR a coborât până spre 0,6% pe an. În toamna aceasta excesul de lichidate a dispărut, iar ROBOR a urcat. Ce urmează?

Citește și: Ponta spune că Dragnea s-a întâlnit cu Kovesi și cu Coldea la pârlitul porcului

În mod normal, dobânda pe piața interbancară (ROBOR) ar trebui să se afle ușor deasupra nivelului dobânzii cheie a BNR. Deja ne aflăm la acest punct.

Ce contează mai departe este ce va face BNR cu dobanda-cheie. Iar pentru asta trebuie să ne uităm la inflatie. De ce? Când banii sunt ieftini, populația și firmele nu mai economisesc, ci apelează chiar la împrumuturi pentru cumpărături sau investiții. Cererea crește, prețurile urcă în întreaga economie. Când dobânzile cresc, creditele se scumpesc, iar economisirea pare mai atractivă. Deci dobânzile trebuie să fie ușor mai mari decât inflația.

Așadar, ca să aflam unde se duc dobânzile, trebuie să vedem ce așteptari are BNR în privința inflației.

În prezent, rata anuală a inflației se află la 1,77% (creșterea prețurilor în Septembrie 2017 față de Septembrie 2016) , deci deja ușor peste dobânda-cheie a BNR, venind de la niveluri negative la începutul anului. Mai mult, BNR „vede” inflația accelerând până la 3,1% în iunie anul viitor, respectiv 3,5% în iunie 2019, în condițiile în care economia va continua să crească peste potențial. Este de așteptat deci ca BNR să decidă în acest interval să majoreze succesiv dobânda, pentru a ține pasul cu inflația. Prețurile cresc, dobânzile cresc, ratele la credit cresc. Să vedem corelația:

Am luat în calcul un credit ipotecar similar cu un produs Prima Casa – valoare de 230.000 de lei (echivalentul a 50.000 de euro), pe 30 de ani. Marja de dobândă care se aplică peste ROBOR este de 1,95%.

La o valoare a ROBOR de 0.78% pe an (corespunde mediei ROBOR din anul 2016), valoarea ratei era de circa 940 de lei. Deja la nivelurile actuale ale ROBOR (1,88% p.a.), rata a urcat cu 15%, la 1.075 de lei.

Dacă ROBOR urcă peste pragul de 4%, care corespunde „viziunii” BNR că inflația anuală va accelera dincolo de 3%, rata lunară la credit depășește 1.400 de lei. Ca reper istoric, media ROBOR între anii 2010-2015 a fost de 4,34% pe an.

Dacă privim printr-o „fereastră” mai largă, respectiv la intervalul 2005-2015 (adică de la introducerea „leului greu”), media ROBOR a fost de 6,79% pe an. La acest nivel, rata lunară la credit ar depăși 1,800 de lei, nivel aproape dublu față de rata calculată la contractarea creditului, în 2016.

Calculul arată că, la un credit cu durată de rambursare atât de mare, riscul legat de evoluția dobânzii poate fi la fel de „fierbiente” pe cât s-a dovedit în trecut și riscul valutar, pentru cei care au luat credite în franci elvețieni sau euro.