Uniunea Judecătorilor din România, for care adună și judecători care au arătat indulgență – cel puțin la nivel declarativ – față de diverși inculpați, politicieni sau oameni din administrație, se arată extrem de îngrijorată față de OUG-ul pe care Tudorel Toader, ministrul Justiției a adoptat-o fără a consulta membrii CSM.
Ordonanţa de Urgenţă 7/2019 care aduce modificări legilor justiţiei, adoptată „intempestiv și fără minime consultări”, conține prevederi care încalcă principiul separării carierei judecătorilor de cea a procurorilor și modifică condițiile de accedere la ICCJ, reprezentând un pas enorm înapoi față de forma anterioară a statutului acestor două profesii, afirmă UNJR, care cere Guvernului să revină asupra acestora.
„Ordonanţa de Urgenţă 7/2019 care aduce modificări legilor justiţiei, adoptată de Guvernul Dăncilă în data de 19.02.2019, intempestiv şi fără minime consultări, conţine o serie de prevederi care încalcă principiul separării carierei judecătorilor de cea a procurorilor şi modifică condiţiile de accedere la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, reprezentând un pas enorm înapoi faţă de formă anterioară a statutului acestor două profesii. Uniunea Naţională a Judecătorilor din România solicita Guvernului Dăncilă să revină de îndată asupra acestor prevederi, înainte că acestea să producă efecte negative iremediabile”, anunţă UNJR.
În ceea ce priveşte încălcarea separării carierei judecătorilor de cea a procurorilor UNJR argumentează că acest principiu a fost introdus pentru a se elimina, odată pentru totdeauna, confuzia dintre cele două cariere din autoritatea judecătorească, independente una de cealaltă.
Textul actual din art. 1 al Legii 303/2004, introdus în urmă modificărilor la legile justiţiei, prevede:
„(2) Cariera judecătorului este separată de carieră procurorului, judecătorii neputând interfera în carieră procurorilor şi nici procurorii în cea a judecătorilor.”
„Această modificare a fost propusă de un judecător şi a fost puternic susţinută în dezbaterile din Parlament de către Uniunea Naţională a Judecătorilor din România, că soluţie pentru întărirea statutului ambelor profesii, atât a judecătorilor, cât şi a procurorilor. Pe bază acestui principiu fundamental, care are izvor în Constituţie, s-au modificat toate cele trei legi ale justiţiei, competenţele Plenului CSM în materie de carieră a judecătorilor şi procurorilor fiind date Secţiilor CSM, în funcţie de profesie”, spun judecătorii.
Citește și Toader a ascuns judecătorilor din CSM adevarul despre OUG pe legile justiției
Ordonanţa de urgenţă introduce două modificări în art. 54 alin. (1) din Legea 303/2004 care încalcă fundamental acest principiu al “separarii carierelor”, astfel:
Versiunea anterioară:
„(1) Procurorul general al Parchetului de pe langă Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, adjuncţii acestuia, procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, adjuncţii acestuia, precum şi procurorii şefi de secţii ai acestor parchete, sunt numiţi de Preşedintele României, la propunerea ministrului justiţiei, cu avizul Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minimă de 15 ani în funcţia de judecător sau procuror, pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reinvestirii o singură dată.”
Modificările aduse prin OUG 7/2019:
„Procurorul general al Parchetului de pe langă Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie, primadjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, adjuncţii acestuia, procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, adjuncţii acestuia, precum şi procurorii şefi de secţii ai acestor parchete, sunt numiţi de Preşedintele României, la propunerea ministrului justiţiei, cu avizul Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii în funcţie sau dintre judecătorii care au îndeplinit funcţia de procuror, pentru un mandat de 3 ani, cu posibilitatea reinvestirii o singură dată.”
„Ca atare, în primul rând, se modifică competenţă de avizare a propunerilor pentru ocuparea funcţiilor de cel mai înalt grad în parchete, această trecând de la Secţia pentru procurori la Plenul Consiliului Superior al Magistraturii. În al doilea rând, se conferă posibilitatea unui judecător, care a fost procuror în trecut, să devină şef într-un parchet, fapt ce reprezintă o încălcare gravă a separării carierelor”, argumentează UNJR.
Uniune mai reclamă şi modificarea condiţiei vechimii pentru a accede la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin intervenţia asupra art. 52 alin. (3) din Legea 303/2004.
Citește și Completul de 5 judecători de la ÎCCJ a dispus rejudecarea dosarului lui Șova
Astfel, dacă în forma anterioară a legii se spunea că pot accede la ÎCCJ numai judecătorii care “au o vechime efectivă în funcţia de judecător de cel puţin 18 ani”, acum articolul s-a modificat astfel: “au o vechime de cel puţin 18 ani în funcţiile prevăzute la art. 44 alin. (1)”.
Cu alte cuvinte, vechimea efectivă de 18 ani că judecător, pentru a accede la ÎCCJ, a devenit vechime de 18 ani ca procuror sau că judecător, remarcă judecătorii.
Conform UNJR, după ce, în urma unui proces legislativ dificil şi de durată, au fost modificate legile justiţiei şi au fost corectate textele ce permiteau confuzia între cariera judecătorilor şi cea a procurorilor, printr-o simplă ordonanţă, emisă fără nici o consultare publică, Guvernul Dăncilă a şters modificări fundamentale pentru statutul judecătorilor şi procurorilor.
„Profesia judecătorilor este diferită de cea a procurorilor, deoarece în timp ce judecătorii înfăptuiesc justiţia, procurorii sunt participanţi în proces, contribuind la înfăptuirea ei. Este imperativ, de aceea, că accederea la cea mai înaltă instanţă din România să se facă de judecători ce au dobândit experienţă cerută de lege strict în această profesie. Chiar dacă ordonanţa adoptată conţine şi prevederi necesare, ce trebuiau adoptate urgent pentru a preveni blocajul unor concursuri iminente, modificările criticate anterior însă, alături de altele ce privesc carieră şi activitatea parchetelor, au efecte negative profunde, astfel încât se impune de urgenţă abrogarea acestor modificări”, spun judecătorii, care solicită Guvernului Dăncilă să revină de îndată asupra acestor modificări şi să le abroge înainte de a produce efecte negative iremediabile.
