Update: Ludovic Orban este noul preşedinte al PNL, el câştigând alegerile din partid în faţa lui Cristian Buşoi, au declarat surse liberale, rezultatul votului nefiind încă anunţat în congres.
Ludovic Orban este noul preşedinte al PNL. Conform unor surse citate de news.ro, Ludovic Orban a fost ales cu o diferenţă semnificativă de voturi faţă de contracandidatul său Cristian Buşoi.
Votul a fost pe buletine.
Rezultatul votului urmează să fie prezentat oficial în faţa celor cinci mii de delegaţi la Congresul PNL care se desfăşoară la Romexpo.
Orban ar fi întrunit 3.518 de voturi, iar contracandidatul său, Cristian Bușoi — 952 voturi.
Partidul Naţional Liberal îşi alege, sâmbătă, noul preşedinte în cadrul primului congres al formaţiunii după fuziunea cu PDL şi după trei ani în care liberalii nu au mai avut o astfel de reuniune, deşi în acest timp au schimbat nu mai puţin de trei preşedinţi. Şefia PNL este disputată de doi membri ai vechiului PNL: Ludovic Orban şi Cristian Buşoi.
Citiți și Bușoi vs. Orban: PNL își separă apele
Congresul PNL va avea loc sâmbătă la Romexpo începând cu ora 11:00 în prezenţa a peste 5.000 de delegaţi. Principalul punct pe ordinea de zi a reuniunii va fi alegerea noului preşedinte al partidului, după ce ultimul şef al liberalilor ales de congres a fost Klaus Iohannis în iunie 2014.
De asemenea, congresul de sâmbătă este prima reuniune a acestui for de la încheierea fuziunii dintre PNL şi PDL.
Congresul va avea de ales între doi vechi liberali pentru preşedinţia partidului: Ludovic Orban şi Cristian Buşoi. Fostul democrat-liberal Cătălin Predoiu, primul care şi-a anunţat candidatura la şefia PNL, s-a retras din cursă invocând jocuri de culise din partid înainte ca pretendenţii la postul de preşedinte să anunţe programele cu care candidează. Un alt candidat, Viorel Cataramă, a fost eliminat la rândul său din competiţie pentru că nu a reuşit să obţină sprijin pentru candidatura sa din partea a cel puţin 10 organizaţii judeţene, aşa cum prevede Statutul PNL.
Candidaţii la şefia PNL au avut de trecut o serie de etape eliminatorii preliminare intrării în cursa pentru funcţia supremă în partid. Mai întâi, pentru a putea depune moţiunea de candidatură, care conţine viziunea despre partid celui care vrea să fie preşedinte, doritorii au trebuit să strângă minimum 35 de semnături din partea membrilor de partid. Apoi, după depunere, pentru a putea fi prezentată în congres, fiecare moţiune a trebuit validată de cel puţin zece organizaţii judeţene ale partidului.
În urma votului din filiale, Ludovic Orban a capitalizat cea mai mare susţinere, atât ca număr de voturi, cât şi ca greutate în partid a celor care fac parte din echipa sa.
Moţiunea depusă de Ludovic Orban, în baza căreia a intrat în competiţia internă pentru preşedinţia PNL, este intitulată ”Partidul Naţional Liberal, Forţa Dreptei” şi are ca obiective câştigarea alegerilor prezidenţiale, a alegerilor locale şi parlamentare, precum şi formarea Guvernului de către PNL.
Documentul prevede şi că unul dintre obiectivele principale ale viitoarei conduceri va fi desăvârşirea fuziunii între PDL şi vechiul PNL, care, pentru a deveni realitate, trebuie să facă ”să dispară etichetarea şi discriminarea” între membrii partidului.
Ludovic Orban îşi propune instituirea ”unei reale democraţii” în partid prin ”radierea” delictului de opinie, respectarea ”cu stricteţe” a instituţiei votului secret şi eliminarea ”interimatelor prelungi” numite de către conducerea centrală.
La rândul său, moţiunea cu care Cristian Buşoi candidează la preşedinţia PNL, intitulată ”PNL – Partidul viitorului. Pentru o Românie dreaptă, echilibrată şi puternică”, propune membrilor partidului să-şi asume liberalismul civic ca ideologie şi să contruiască o România care să fie cel mai pro-european stat de la graniţa de est a Uniunii Europene.
El îşi propune să atragă către PNL oamenii de afaceri, angajaţii din mediul privat, persoanele implicate în mediul ONG-urilor, tinerii conectaţi la reţelele sociale, aceştia fiind cei care au stopat proiectul Roşia Montană, au blocat alegerea lui Victor Ponta ca preşedinte al României în 2014 şi au blocat OUG 13 în 2017.
În domeniul economic, Cristian Buşoi susţine reducerea rolului statului în economie, păstrarea cotei unice şi taxare zero pentru înfiinţarea de firme şi contribuţii sociale zero pentru locurile de muncă nou create. În plan politic, preşedintele PNL Bucureşti estimează că bazinul electoral al PNL este de circa 45%, însă acesta s-a îndepărtat de partid în ultimii ani.
La congresul de sâmbătă, pe lângă liderul partidului, vor fi aleşi şi preşedintele Curţii de Arbitraj şi cel al Comisiei Naţionale de Revizie şi Cenzori.
Congresul va fi urmat duminică de şedinţa Consiliului Naţional care va alege echipa centrală a conducerii PNL, Biroul Executiv. Acesta cuprinde patru prim-vicepreşedinţi, 16 vicepreşedinţi şi 16 membri, care urmează să fie aleşi duminică, 18 iunie, în cadrul Consiliului Naţional.
Nu mai puţin de 108 membri ai PNL şi-au depus candidaturile pentru aceste funcţii, 8 candidând pentru cele 4 funcţii de prim-vicepreşedinte, 51 pentru cele 16 funcţii de vicepreşedinte şi 49 pentru celelalte 16 funcţii de membru simplu.
Pentru funcţia de trezorier s-a înscris un singur candidat, Antonel Tănase, considerat un apropiat al lui Ludovic Orban.
În ceea ce priveşte secretarul general, acesta urmează să fie ales tot pe 18 iunie în cadrul Consiliului Naţional, dar el va fi propus de noul preşedinte PNL care va fi ales sâmbătă de congres.
Printre cei 8 candidaţi la funcţiile de prim-vicepreşedinte se numără Ilie Bolojan, care candidează împotriva lui Viorel Cataramă pentru funcţia de prim-vicepreşedinte pe strategii politice; Raluca Turcan, care candidează împotriva lui Alin Tişe pentru funcţia de prim-vicepreşedinte pe comunicare; Iulian Dumitrescu şi Nicolae Robu candidează pentru funcţia de prim-vicepreşedinte pentru mediul de afaceri şi societate civilă, iar Mircea Hava şi Mugur Cozmanciuc candidează pentru funcţia de prim-vicepreşedinte pentru relaţii internaţionale.