”Cadavre” politice care cuvântă: Victor Ponta vorbește despre Koveși, șefa Parchetului European

1
Ponta - Kovesi

Victor Ponta, premierul Colectiv, a ieșit din anonimatul în care este scufundat cu o ”părere” după ce șefa Parchetului European, Laura Codruța Kovesi.

 

Fosta șefă a DNA a anunțat că analizează o posibilă sesizare la Comisia Europeană pentru activarea mecanismului de condiționarea a fondurilor europene de statul de drept în România din cauza modului în care a fost transpusă directiva privind avertizorul de integritate.

”Să va traduc: cum se procedează ca România să NU poată să folosească banii europeni alocați. Simplu – dacă cineva “lucrează” profesionist pentru asta. România este singura țară europeană care are încă blocate fonduri europene de peste 1,5 Miliarde de Euro, din Bugetul 2007 – 2014, pe motiv că sunt “anchete în curs” (evident nefinalizate și fără nicio șansă serioasă să fie vreodată ). În 2012 – 2016 am reușit să luăm totuși aproape 30 de miliarde de Euro de la Uniunea Europeană – și atunci Doamna Kovesi & Co ne-au făcut sute de dosare că să ne “băgăm mințile în cap”; plus ceva proteste cu “focile nervoase” în Piață Victoriei. Acum se iau măsuri “preventive” – tot că să nu ajungă în România banii europeni ; pretextul găsit e că nu protejăm bine “ avertizorii” ( de parcă știe cineva în România ce înseamnă asta – noi le spunem direct “turnători”)! Eu zic să aplaudăm și noi aceste inițiative mărețe – că altfel vine Parchetul European peste noi ! Și o să fim “și … și cu banii luați”, a scris Ponta.

Parchetului European: activarea mecanismului de condiționarea a fondurilor europene de statul de drept în România

Șefa Parchetului European, Laura Codruța Kovesi, anunță, într-un comunicat dat publicității joi, că analizează o posibilă sesizare la Comisia Europeană pentru activarea mecanismului de condiționarea a fondurilor europene de statul de drept în România din cauza modului în care a fost transpusă directiva privind avertizorul de integritate.

”Principalul motiv de îngrijorare este că aceste dispoziții ar putea avea un efect de demobilizare, descurajând potențialii avertizori de integritate din România și afectând negativ nivelul de detectare a fraudei din UE. De facto, acest lucru ar duce la o deteriorare a sistemului existent care asigură buna funcționare a serviciilor de anchetă și de urmărire penală în ceea ce privește investigarea și urmărirea penală a fraudei, inclusiv a fraudei fiscale, a corupției sau a altor încălcări ale dreptului Uniunii legate de execuția bugetului Uniunii sau de protecția intereselor financiare ale Uniunii”, se arată în comunicatul șefei Parchetului European.

Vezi și Daciana Sârbu, desemnată raportor la Parlamentul European pentru politica de coeziune şi agricultura

Parlamentul a votat, miercuri, chiar în timpul vizitei vicepreședintelui Comisiei Europene, Vera Jourova, la București un proiect de lege care transpune o directivă europeană privind avertizorii de integritate, criticat puternic de ONG-uri pe motiv ca descurajează semnalarea actelor de corupție și de nerespectare a legii.

Un alt motiv pentru care Kovesi anunță că analizează posibilitatea sesizării Comisiei Europene în ce privește activarea mecanismului de condiționalitate a fondurilor este faptul că Parchetul European nu ar fi primit încă cei 9 procurori delegați suplimentar față de cei desemnați deja și că ” a existat o întârziere considerabilă în ceea ce privește acordarea biroului EPPO din România a unui număr adecvat de ofițeri de poliție judiciară în sprijinul operațiunilor sale”.

Declarația procurorului-șef european Laura Kövesi privind protecția denunțătorilor de integritate în România

”Avertizorii de integritate reprezintă o sursă esențială de informații pentru serviciile de investigație și de urmărire penală. Prin urmare, transpunerea corectă și implementarea efectivă a Directivei (UE)2019/1937 a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2019 privind protecția persoanelor care raportează încălcări ale dreptului Uniunii (Directiva privind protecția avertizorilor de integritate) prezintă o relevanță operațională directă pentru Parchetul European. Dacă nu reușiți să îi protejați pe avertizori, limitați detectarea. Dacă nu detectați, nu puteți investiga și urmări penal.

Vezi și Laura Vicol, ”Avocata clanurilor interlope”, are CV pe site-ul Camerei Deputaților

Procurorul-șef european a luat act în mod corespunzător de faptul că, la 29 iunie 2022, Camera Deputaților din România a adoptat în sfârșit o lege care vizează transpunerea Directivei privind protecția avertizorilor de integritate. Pe baza analizei preliminare a legii și, în special, a modificărilor aduse proiectului de lege la 28 iunie 2022, chiar înainte de adoptarea acesteia de către plen, procurorul-șef european evaluează dacă unele dintre aceste dispoziții ar fi contrare Directivei privind protecția avertizorilor de integritate și ar reprezenta un pas înapoi în raport cu nivelul actual de protecție, stabilit de legislația națională încă din 2004.

Principalul motiv de îngrijorare este că aceste dispoziții ar putea avea un efect de demobilizare, descurajând potențialii avertizori din România și afectând negativ nivelul de detectare a fraudei din UE. De facto, acest lucru ar duce la o deteriorare a sistemului existent care asigură buna funcționare a serviciilor de anchetă și de urmărire penală în ceea ce privește investigarea și urmărirea penală a fraudei, inclusiv a fraudei fiscale, a corupției sau a altor încălcări ale dreptului Uniunii legate de execuția bugetului Uniunii sau de protecția intereselor financiare ale Uniunii.

Este important de reamintit, în plus, că EPPO nu a primit încă numirea a 9 procurori europeni delegați din România și că a existat o întârziere considerabilă în ceea ce privește acordarea biroului EPPO din România a unui număr adecvat de ofițeri de poliție judiciară în sprijinul operațiunilor sale. Procurorul-șef european analizează dacă această situație persistentă, combinată cu cele mai recente evoluții, ar justifica un raport către Comisia Europeană în conformitate cu considerentul 16 din Regulamentul (UE) 2020/2092 din 16 decembrie 2020 privind un regim general de condiționalitate pentru protecția bugetului Uniunii.”

Kovesi: „risc uriaș” în ceea ce privește fraudarea fondurilor europene

România nu ar fi prima țară în cazul căreia Parchetul European cere Comisiei activarea mecanismului de condiționare a fondurilor europene de respectarea statului de drept. Acest lucru s-a întâmplat deja în cazul Sloveniei și Poloniei.

Kovesi declara, în iulie 2021, că Slovenia, reprezintă un „risc uriaș” în ceea ce privește fraudarea fondurilor europene, din cauză că la data respectivă Slovenia nu nominalizase procurori pentru Parchetul European (EPPO) pe care îl conduce, acesta fiind însărcinat cu anchetarea fraudelor legate de fondurile europene și a altor infracțiuni legate de bugetul UE.

În februarie 2022, Laura Kövesi, şefa Parchetului European, a avertizat că refuzul Poloniei de a coopera cu instituţia pe care o conduce riscă să înlesnească fraudele cu fonduri UE.

Kovesi susţine că poziția Poloniei îngreunează investigaţiile legate de corupția transfrontalieră în UE, transmite EU Observer.

Kovesi a trimis acest avertisment într-o scrisoare către Comisia Europeană, care arată că ori de câte ori un procuror european nu a putut obține probe din Polonia capacitatea Parchetului de a contracara criminalitatea care afectează bugetul Uniunii este îngreunată în mod sistematic.

1 comentariu

Lăsaţi un mesaj

Te rugăm să adaugi un comentariu
Vă rugăm să completaţi numele