Viol, violență, abuz abominabil asupra copiilor instituționalizați

0

Comisia parlamentară privind cazurile copiilor dispăruţi a prezentat, marți, raportul său în care, în urma audierilor autorităților și reprezentanților unor ONG-uri, arată că 40% dintre cazurile de minori dispăruți provin din centrele de protecție socială, precum centre de plasament și centre de copii cu dizabilități. De asemenea, reprezentanții ONG-urilor au afirmat că minore sunt traficate în afara țării iar acestea sunt ”învoite” de reprezentanții din conducerea DGASPC-urilor și “scoase la produs de către traficanți”.

 

“În cadrul primei audieri a Comisiei ce a avut loc în data de 2 iulie 2020, domnul Chestor Eduard Mirițescu, împuternicit adjunct al Inspectorului General al Poliției Române, a declarat că, în urma statisticilor efectuate de această instituție, 40% din cazurile de minori dispăruți provin din centrele de protecție (centre de zi, centrele de plasament în regim rezidențial și/ sau centre de plasament în regim de urgență, centre de copii cu dizabilități, precum și în cazul copiilor aflați în plasment la asistenți maternali profesioniști sau aflați în plasamanent la rude/familii), toate acestea aflându-se în subordinea Direcțiilor Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului.

Totodată, situația este susținută și de declarațiile primite din partea organizațiilor neguvernamentale (ONG-uri) de specialitate audiate în data de 15 iulie 2020 (Fundația Reaching Out Romania și Fundația Ușa Deschisă), când au fost aduse la cunoștința Comisiei nereguli cu privire la situații care s-au petrecut de-a lungul timpului în anumite centre de asistență socială din România, situații care se mai regăsesc și astăzi, precum și legăturile pe care anumite persoane din structurile de conducere ale DGASPC-urilor le-ar avea în relația cu rețele ale traficului de persoane pentru racolarea minorilor în scopuri sexuale și în scopuri de cerșetorie.

În cadrul audierilor Comisiei ce au avut loc în data de 15.07.2020, au fost invitate două reprezentante ale unor ONG-uri care activează împotriva fenomenului traficului de copii, respectiv Iana Matei – președinte a Fundației Reaching Out Romania și Monica Boseff, președinte a Fundației Ușa Deschisă.

Acestea au susținut că fetele minore «ies din țară cu documente false sau declarații la un notar plătit». Tinerele sunt «învoite» de reprezentanții din conducerea DGASPC-urilor și «scoase la produs de către traficanți».

În ceea ce privește motivele care stau la baza unor astfel de evenimente abominabile, cele 2 reprezentante au precizat «lipsa de colaborare a reprezentanților DGASPC-urilor, precum și încurajarea acestora pentru fetele din centru de a pleca să facă bani»”, arată raportul Comisiei parlamentare de anchetă privind situaţia cazurilor copiilor dispăruţi, din Camera Deputaților.

Copii mutați dintr-un centru social, în altul s-au sinucis, potrivit raportului.

“Iana Matei a subliniat o tendință a DGASPC-urilor de a muta un copil dintr-un centru în altul (respectiv de a-l scoate din centrul fundației și a-l duce în centrul de asistență socială publică). Astfel, s-au înregistrat cazuri de copii traumatizați care s-au sinucis din cauza acestor mutări repetate. Copiii traumatizați au nevoie de stabilitate emoțională, ce nu poate fi dobândită dacă copilul este mutat.

Iana Matei a solicitat DGASPC-urilor care au anunțat că doresc să înființeze centre de asistare a victimelor traficului de persoane, ca respectivele centre să dobândească personalitate juridică, pentru a putea fi trase la răspundere în instanță, însă răspunsul a fost negativ”, mai arată documentul.

Comisia a audiat pe anumite Direcții Generale de Asistență Socială și Protecție a Copilului din țară, respectiv Călărași, Constanța, Galați, Teleorman, Brașov, Brăila și Dolj.

“Au existat cazuri de trafic de persoane (DGASPC Constanța), iar ancheta internă a oferit documentația necesară pentru a sesiza organele de cercetare penală. În județele Călărași, Brăila și Teleorman nu sunt cunoscute reprezentanților din forurile de conducere astfel de cazuri .

Toți reprezentanții DGASPC-urilor audiați au prezentat aceeași metodă de intervenție în momentul constatării dispariției unui copil: personalul caută copilul dispărut (în locurile din centru și din afară frecventate de acesta). Ulterior sunt anunțați șeful centrului, precum și organele de poliție. Dacă și după ce copilul a fost identificat, acesta este adus înapoi în centru și se stabilesc cauzele, soluțiile și modalitățile de intervenție. Echipa multidisciplinară de intervenție este formată din managerul de caz, educatori, asistenți sociali, asistenți medical și psihologi).

De consilierea copilului se ocupă psihologul și asistenul social/ educatorul.

În ceea ce privește cauzele de violențe psihice, fizice și/sau sexuale ale personalului DGASPC-urilor împotriva copiilor din centre, în toate centrele au exitat astfel de cazuri. Conform legii, în aceste situații se deschide o anchetă internă. În măsura în care faptele se confirmă, concluziile anchetei interne se transmit Parchetelor, iar personalul este înlăturat de lângă copii și distribuit pe un alt post până la decizia instanțelor. În cazul DGASPC Dolj, în ultimii 10-15 ani au fost aproximativ 10 cazuri de desfacere a contractului individual de muncă din cauza abuzurilor fizice ale angajaților împotriva copiilor. Din păcate aflăm că aceste persoane fie au fost reintegrate în muncă ca urmare a rămânerii definitive a hotărârii instanței, fie li s-a înlocuit sancțiunea desfacerii contractului de muncă cu o sancțiune mai ușoară.

În ceea ce privește existența fenomenului traficului de persoane în relaționare cu DGASPC-urile menționate mai sus, precum și a unor rețele de trafic de persoane constituite la nivelul celor 4 județe, reprezentanții DGASPC Brăila, Teleorman și Călărași menționează că «nu cunosc asemenea cazuri». În ceea ce privește DGASPC Constanța, «a existat un singur caz, acum câțiva ani (o tânără de 15-16 ani) la un centru de plasament. Cazul a fost monitorizat și toți cei implicați au fost arestați»;

Pregătirea și instruirea personalului din DGASPC Galați au loc trimestrial, realizate de șefii de centre, cu participarea psihologilor și a asistenților sociali, iar ocazional cu participarea poliției județene. Desigur, această așa-zisă „instruire” are mai mult un caracter formal având în vedere faptul că este realizată mereu de aceleași persoane. Angajații instituției nu pot beneficia de o perfecționare reală dacă singura lor sursă de informare este șeful de centru.

DGASPC Brașov a adoptat o procedură prin care sunt sesizate organele de cercetare penală la fiecare caz de act sexual care implică un minor (și între minori, și cu un minor), indiferent dacă este vorba de un caz confirmat sau o suspiciune. De asemenea, tinerele mame sunt transferate către case de tip «Mama și copilul» unde le sunt oferite servicii până la vârsta de 18 ani.

La nivelul tuturor DGASPC-urilor menționate mai sus există protocoale de colaborare cu Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane atunci când discutăm despre activități de prevenție împotriva acestui fenomen”, conform sursei citate.

Ororile din centrele sociale. Copiii sunt dopați. Care sunt DGASPC-urile denumite și “bazine de traficare”

Conform Ianei Matei, președinta Fundației Reaching Out Romania, cele mai problematice DGASPC-uri (denumite și “bazine de traficare”) sunt județele Dolj, Brașov, Teleorman, Călărași, Galați, Brăila, Constanța. Rețelele de trafic persoane sunt conectate politic și juridic cu aceste centre, care îi protejează pe traficanți.

România este pe primul loc la traficul de persoane în Europa, statistică dovedită de numeroase rapoarte internaționale (Raportul Greta, Raportul de Stat al SUA), ultimul de acest gen fiind al 3-lea raport de progres al Comisiei Europene din 20 octombrie 2020 cu privire la combaterea traficului de persoane, sub articolul 20 din Directiva 2011/36/EU pentru prevenirea și combaterea traficului de persoane și protejarea victimelor acestui fenomen, arată Comisia.

“Traficul de persoane este mai mult decât o simplă infracțiune prevăzută în Codul Penal, este un fenomen social, cu anumite caracteristici, de la cauzele care îl generează și condițiile care favorizează dezvoltarea fenomenului”, mai arată sursa.

“România, potrivit ultimului raport al Comisiei Europene, care datează din 20.10.2020, ocupă primul loc din țările UE. Cumva ne luptăm cu Nigeria, pentru că se află pe primul loc la traficul de persoane, de minori, din țările non-UE. Suntem considerați o țară sursă”, a declarat președintele Comisiei, Carmen Mihălcescu, în cadrul plenului Camerei Deputaților.

Reprezentanții ONG-urilor au spus că DGASPC Brăila este „gaura neagră” a României, potrivit președintei Comisiei.

„În mod normal ar trebui să existe un protocol, potrivit reprezentantului DGASPC Călărași. Acest protocol, care nu există la nivelul DGASPC-urilor, din care am aflat următoarele lucruri: copiii sunt dopați. Li se administrează tot felul de medicamente pentru a-i ține într-o stare de letargie, ulterior aceștia devin copii cu carențe comportamentale, afective și educaționale. Se răzbună pe personalul centrului. Nu este nicio problemă acest lucru, din punctul de vedere al domniilor lor. Au fost abuzuri din partea lucrătorilor către copii din Călărași, spre exemplu, însă, persoana respectivă, fiindcă legislația e destul de permisivă, nu a putu fi îndepărtată din centrul respectiv. Au mutat-o pe un alt post.

„Am audiat o victimă a traficului de persoane, Larisa Butnariu, caz intens mediatizat din Iași. Fata aceasta a schimbat într-un an cam 7 rețele. La un moment dat, un polițist de la IPJ Iași în momentul în care a sunat să ceară ajutor, i s-a răspuns foarte sec: «Doamnă, dar noi nu stăm să căutăm toate răpitele. Unde să vă găsim?». Există în unele județe unul, maxim 2 polițiști alocați acestui subiect.

O fată tânără, minoră, la 2 zile de la plângere, Poliția Caracal ar fi declarat că a plecat cu un «făt frumos»”, a afirmat Mihălcescu.

”O fată minoră traficată a vrut să dea o declarație poliției, iar poliția a refuzat să îi ia declarația”

Potrivit raportului, în unele cazuri, conducerile DGASPC-urilor nu au aflat despre situațiile sesizate de ONG-uri.

“Astfel, cu privire la raportul publicat de Organizația Salvați Copiii, conform căruia județul Brăila este un loc al rețelei de traficanți de copii pentru prostituție și exploatare în muncă, declarațiile doamnei director au fost că nu are la cunoștință nicio informație despre respectivul raport. Mai mult, pe baza declarațiilor oferite de Iana Matei, președinte a Fundației Reaching Out Romania, în cazul DGASPC Brăila conform cărora o fată minoră traficată a vrut să dea o declarație poliției în acest sens, iar poliția a refuzat să îi ia declarația. Fundația a înaintat Comisiei suspiciunea de complicitate în acest caz a poliției municipale și a Baroului Brăila, împreună cu rețeaua de traficare.

În ceea ce privește DGASPC Teleorman, situația este extrem de asemănătoare. Întrebat despre 2 cazuri mediatizate și confirmate de către autoritățile competente cu privire la traficul de persoane, directorul general al DGASPC Teleorman a declarat că «nu are informații» despre primul caz, iar cu privire la cel de-al doilea a declarat că „acum câțiva ani a fost un caz în Roșiorii de Vede, dar nu am cercetat cazul în amănunt»”, conform sursei citate.

De asemenea, Iana Matei, președinte a Fundației Reaching Out Romania, a declarat că există un proces penal “conform căruia președintele CJ Teleorman, care era și asistent social și coordona rețeaua de trafic, pregătind fetele pentru traficare din Municipiul Roșiori”.

„Cele două cazuri aduse în atenția conducerii DGASPC Teleorman au fost:

– primul caz: informația primită în cadrul Comisiei din partea Ianei Matei, președinte a Fundației Reaching Out Romania, conform căreia «2 fete (15 și 17 ani) au avut documente falsificate pregătite pentru ieșirea din țară. Fetele aveau un istoric de traficare în DGASPC-uri, inclusiv la DGASPC Roșiori»;

– al doilea caz: informația primită în cadrul Comisiei din partea Ianei Matei, președinte a Fundației Reaching Out Romania, conform căreia existentă un proces penal «conform căruia președintele CJ Teleorman, care era și asistent social și coordona rețeaua de trafic, pregătind fetele pentru traficare din Municipiul Roșiori».

Tot la nivelul județului Teleorman au existat cazuri de violență și abuz sexual din partea angajaților DGASPC, confirmate de însuși conducerea instituției: “au fost cazuri de violență fizicăși verbală, cu siguranță existăși acum, dar nu sunt raportate la nivelul conducerii” a declarat directorul general al instituției.

La nivelul DGASPC Brașov, a fost adus în atenția conducerii cazul unui băiat din Brașov recrutat cu ajutorul unui angajat DGASPC BV și vândut unei rețele de proxeneți (caz prezentat Comisiei anterior, respectiv băiatul de 14-15 ani a apelat la un ONG din Brașov pentru a cere ajutor, băiat care a declarat că începând cu vârsta de 11-12 ani a început să fie traficat.

Băiatul a ajuns la acest ONG din cauza faptului că nu a avut încrederea necesară să povestească ceea ce i se întâmplă personalului centrului de asistență socială de care aparținea).

Referitor la acest caz, directorul general DGASPC Brașov a afirmat că a aflat despre acest caz din mass-media, însă a declarat ca nu are cunoștință de caz în toată experiența dânsei din sistem.

A întrebat și colegi mai vechi, însă nici aceștia nu au identificat cazul. De asemenea, referitor la situația fetelor minore însărcinate care sunt în programul de protecție al DGASPC, doamna Gîrbacea a menționat că în prezent sunt două cazuri și au fost sesizate organele de urmărire penală.

Cu privire la situațiile de abuz din partea angajaților DGASPC Galați, conducerea a transmis Comisiei că nu există astfel de cazuri, precum nu există nici cazuri de trafic de minori. În același timp, din sursele mass-media, anul trecut s-a aflat de cazul fetei de 14 ani, dintr-un centru de plasament din județul Galați, victimă a unui viol.

Cazul a ajuns în ochii publicului nu datorită implicării DGASPC Galați, ci datorită unei înregistrări video cu fata respectivă postată pe o rețea de socializare. De notat este faptul că la acel moment, directorul adjunct al instituției afirmase că a fost vorba de un act sexual consimțit, pe când directorul Serviciului de Ambulanță Județean Galați a declarat că «pot confirma că victima le-a spus celor de pe salvare că a fost violată».

La nivelul DGASPC Dolj, în ceea ce privește abuzul sexual, la momentul audierii conducerea a declarat că există trei cazuri pentru care a fost începută urmărirea penală împotriva a doi asistenți maternali și a unui polițist. Directorul General a afirmat că au existat și suspiciuni de existență a unei rețele de trafic de minori, iar de fiecare dată au fost sesizate organele de Poliție și DIICOT.

La prezentarea cazului unei minore cu pașaport fals, găsită de către poliție în Cartierul Roșu din Olanda, Amsterdam în 2014 (astfel s-a aflat de rețeaua de trafic de persoane din Craiova, unde era implicat și DGASPC Dolj – directoarea DGASPC Dolj de la acea vreme «a rugat să lase fata să plece înapoi în Olanda»), directorul actual al instituției, domnul Florin Stancu, a răspuns că nu avea cunoștință de acest caz”, mai arată raportul de anchetă.

Raportul Comisiei poate fi consultat integral aici.

Lăsaţi un mesaj

Te rugăm să adaugi un comentariu
Vă rugăm să completaţi numele