Viteza media a trenurilor a scăzut cu circa 20 de km/h în ultimele trei decenii, iar numărul călătoriilor a scăzut de șase ori

0

În timp ce în alte țări europene trenurile rulează cu peste 100 km/h, la noi a scăzut de șase ori numărul de călătorii în trei decenii, iar viteza medie a scăzut cu 15-20 km/h.

În 1985 numărul călătoriilor efectuate pe calea ferată românească era de aproape șapte ori mai mare decât acum. Acum 12 ani se vorbea despre o linie de mare viteză între București și Budapesta, dar în prezent, trenurile fac din Capitală până la Arad mai mult ca acum 80 de ani.

Dintre magistralele mari, doar pe București-Craiova se ciculă mai rapid, în timp ce timpii de parcurs au scăzut și cu peste 40% pe București – Timișoara sau Cluj – Brașov.

Datele arată că trenurile InterCity și Express din 1995 făceau cu aproape trei ore mai puțin între București și Timișoara și cu patru ore mai puțin între București și Satu Mare spre comparație cu trenurile IR de acum.

Românii nu prea mai merg cu trenul și din cauza faptului că vagoanele și gările sunt murdare, biletele sunt scumpe raportat la condiții, mersul trenurilor este prost gândit și deraierile dese descurajează publicul larg.

În tot anul 2018, trenurile au avut întârzieri de nici mai mult, nici mai puţin de 6 ani. În alte state, o întârziere de numai câteva minute e atât de ruşinoasă, încât ministrul Transporturilor îşi dă demisia. La noi, oficialii se mulţumesc doar să constate problema.

Călătorii au pierdut timp în sălile de aşteptare din gări şi anii anteriori. În 2017 trenurile au întârziat în total peste 4,53 de milioane de minute, echivalentul a opt ani şi jumătate.

Spre comparaţie, opt din zece trenuri din Franţa ajung la timp. Iar în Italia, în 2017, întârzierea medie a fost de aproape 11 minute. Celebru rămâne cazul ministrului Transporturilor nipon care şi-a dat demisia după ce toate trenurile din Japonia înregistraseră întârzieri de 3 minute în tot anul.

La noi nu există trenuri orășenești de tip S-Bahn, precum în multe țări mai dezvoltate. În plus, nu putem reface nici proiecte precum podul de la Grădiștea, prăbușit acum 13 ani. Nici centura feroviară a capitalei nu va fi gata curând, iar cu trenul spre aeroport ne chinuim.

Primele trenuri noi vor ajunge în cel mai bun caz la final de 2020 sau în 2021, dar vor fi insuficiente.

A contat mult și creșterea parcului auto: acum sunt de peste cinci ori mai multe autoturisme decât cu trei decenii în urmă.

Sursa: Hotnews. ro

Citește și CFR a folosit toate trenurile disponibile pentru a face față vârfului de trafic de Paști

 

Lăsaţi un mesaj

Te rugăm să adaugi un comentariu
Vă rugăm să completaţi numele