Zâmbetul ”cinstit, dar sărac” al lui Ion Iliescu se lățește, din nou, peste țară, pe sub mustața lui Dragnea și rujul doamnei Firea.
Școala veche revine în atenție, fiecare mișcare trăsnește a parfum sovietic, gândirea oficială nu suportă să fie contrazisă și se manifestă din ce în ce mai autoritar.
Exact ca la începutul anilor 90, când manipularea grosolană punea români contra maghiari, români contra țigani, mineri contra intelectuali, țărani contra orășeni, tineri contra pensionari, noua conducere încearcă aceleași puneri în scenă cu animozități fierte în cazane pântecoase și pomeni orientate cu perversitate spre anumite categorii sociale.
De ce să nu faci un târg de colinde în locul în care mai nou se protestează? Poate iese cu puțină bătaie. Urmează să auzim doamne venerabile că vor ”liniște”, ”liniștea iliesciană”, care să permită bogaților să devină și mai bogați, puternicilor să fie și mai puternici, iar săracilor li se oferă șansa să ajungă mai săraci și slabi sau mai nou să părăsească țara și să muncească pe alte ogoare.
Ne întoarcem în timp, doar că acum conducătorii nu mai vor să pozeze în ”cinstiți și săraci” ci, pe față, își exhibă bogăția slinoasă și dorința de a nu fi trași la răspundere pentru modul în care au acumulat-o.
